Cum se manifestă „dragostea“ PSD pentru românii din diaspora: indieni, fantome, golani şi curve

Cum se manifestă „dragostea“ PSD pentru românii din diaspora: indieni, fantome, golani şi curve

Aşa a arătat umilinţa administrată de PSD la alegerile prezidenţiale FOTO Mediafax

Adrian Năstase le spune indieni. Pentru Liviu Dragnea sunt fantome. Ioan Rus îi numeşte golani şi curve, iar Victor Ponta a trecut de la vorbe la fapte: le-a blocat dreptul la vot. Aceasta este poziţia PSD faţă de românii din străinătate.

Ştiri pe aceeaşi temă

Liderii PSD nu ratează nicio ocazie să-i jignească pe românii de peste graniţe, mai ales după ce diaspora a întors rezultatul alegerilor prezidenţiale din 2014 în defavoarea lui Victor Ponta. Ultimul care a luat peste picior comunitatea românilor din afara ţării este fostul lider PSD Adrian Năstase. „Mă uit cum se fac registrele pentru votul din străinătate. Acolo apar foarte puţini indieni. Au dispărut“, a spus fostul premier la Antena 3, comentând faptul că românii din diaspora nu s-au înghesuit să se înscrie în registrul electoral pentru a vota la alegerile din toamnă. Însă ce nu spune Năstase e că legea votată de PSD îi obligă pe oameni să facă drumuri inutile la ambasade şi consulate, pentru a duce copii după buletin, deşi toată procedura s-ar fi putut desfăşura online

Tot PSD s-a opus din răsputeri legii votului electronic (sistem aplicat de ţări precum Franţa, Elveţia sau Estonia) promovând, în schimb, legea votului prin corespondenţă, un sistem greoi, care necesită, în prealabil, drumuri la consulate, înscrierea în Registrul Electoral, iar la final nici nu-ţi oferă siguranţă că votul tău va ajunge, prin poştă, să fie numărat. „Legea a fost prost făcută. Unii spun că ar fi fost gandită ca românii din diaspora să nu poată vota. Campania de informare a românilor din diaspora cu privire la modificările legislative legate de alegeri a fost gândită superficial, iar majoritatea românilor din diaspora încă nu ştiu ce trebuie să facă pentru a vota. Românii din diaspora şi-au mai prierdut interesul pentru a vota şi sunt sătui de politicieni de tipul dumneavoastră“, îi transmite lui Adrian Năstase  Federaţia Asociaţiilor de Români din Europa (FADERE).

A doua zi, fostul premier a reacţionat pe blog, spunând că a fost vorba despre o metaforă. „Nişte indivizi care nu au văzut emisiunea mea de la Antena 3, au făcut diverse afirmatii stupide, anunţând ca eu aş fi jignit «milioane de români din diasporă», numindu-i «indieni», ceea ce evident că ei nu sunt. Bineînţeles ca nu sunt indieni. Sunt români. În realitate, problema nu este de etnicitate ci de coeficient de inteligenţă. Mă refer la cei care au făcut interpretarea respectivă“, a spus Adrian Năstase. „Le reamintesc celor care mă critică pentru metafora respectiva că mulţi dintre cei care formează astăzi diaspora românească au putut călători si munci în Europa datorită eliminării vizelor, realizată de guvernul meu în 2001 si datorită finalizării negocierilor cu Uniunea Europeană, în 2004, ceea ce a permis obţinerea unor joburi în străinătate“, a adăugat fostul premier.

„Copiii se fac golani acasă şi nevasta curvă“

Însă Adrian Năstase nu a făcut decât să continue cercul insultelor deschis de alţi lideri PSD.  Întrebat, după alegerile locale din iunie,  cum comentează faptul că s-a înregistrat cea mai mică prezenţă la vot de după Revoluţie, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a spus: „Dacă discutăm despre prezenţa la vot, luând în calcul şi fantomele, într-adevăr prezenţa a fost mică. Dacă discutăm de prezenţa la vot în mod real, procent calculat din românii care trăiesc în mod efectiv în România, prezenţa a fost mai mare“ .Întrebat cine sunt „fantomele“, Liviu Dragnea a precizat că a fost o figură de stil. „Asta am spus-o din 2012, de la referendum, când s-a calculat cvorumul. Cvorumul s-a calculat tot aşa numărându-i şi pe românii care nu locuiesc efectiv în România“, a insistat Dragnea.

Vara trecută, un alt lider PSD, Ioan Rus, la acea vreme ministru al Transporturilor, oferea cea mai grobiană declaraţie despre românii din străinătate. „România are trei milioane de oameni, să zicem, din forţa activă, în acest moment, în Occident. Dintre care vreun milion sunt fierari betonişti, fierari şi aşa mai departe. Lucrează în construcţii, autostrăzi, prin Europa. Au poate 1.500 de euro salariu. O spun foarte direct. De banii ăştia, copiii se fac golani acasă şi nevasta curvă. De 700 de euro vin acasă jumătate“, spunea Ioan Rus, afirmaţie care l-a costat scaunul de ministru.

„Au plecat din cauza politicienilor“

Federaţia Românilor din străinătate le-a răspuns, ieri, tururor liderilor PSD care i-au batjocorit.  „Nu, domnule Năstase! Românii din diaspora nu sunt «indieni». Aşa cum nu sunt nici «curve"» sau «golani», cum i-a etichetat colegul dumneavoastră de partid, Ioan Rus. Nu sunt nici «stafii», cum i-a jignit actualul preşedinte al PSD. Sunt doar românaşi care îşi iubesc ţara şi care au plecat din cauza politicienilor că dumneavoastră. Dacă ar fi avut un loc de muncă bun iar cei aflaţi la conducere ar fi furat mai puţin, mulţi dintre ei nu ar fi plecat“, arată FADERE.

Ponta i-a ţinut la cozi

La alegerile prezidenţiale din 2014, Guvernul condus de Victor Ponta a închis secţiile de vot din comunităţile mari de români şi a deschis altele în regiuni unde românii puteau fi număraţi pe degete. Acesta a fost planul prin care PSD voia să evite situaţia din 2009, când Traian Băsescu l-a învins pe Mircea Geoană cu voturile diasporei. Până la urmă, strategia PSD s-a dovedit a fi un eşec: românii au stat ore întregi la cozi pentru a vota, iar Klaus Iohannis a ajuns preşedinte.

Diaspora trimite peste 3 miliarde de dolari în ţară

Românii care lucrează temporar sau permanent peste hotare trimit în ţară aproximativ 3,4 miliarde de dolari pe an, potrivit datelor Băncii Mondiale, prezentat la sfârşitul anului trecut de MoneyGram. Astfel, dacă se ia în calcul numărul de aproximativ 3,4 milioane de români plecaţi din ţară, reiese că fiecare persoană trimite, în medie, 100 de dolari în România. Sumele transferate în ţară sunt însă mult mai mici decât cele dinaintea crizei economice, când valoarea medie a unei remiteri era de peste 400 de dolari. Cele mai mari sume, respectiv 87% din total, vin din Uniunea Europeană (în special Italia, Spania, Germania şi Ungaria), 9% din America de Nord (Statele Unite ale Americii şi Canada), iar 4% din alte state.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările