Cum va funcţiona viitorul guvern. De doi lei speranţă…

Aceasta mi se pare acum principala întrebare. Un guvern de coaliţie, format din trei partide cu opţiuni politice şi obiective diferite. Şi cu gafa impardonabilă a preşedintelui Iohannis de a-l impune pe ministrul Sorin Cîmpeanu. Programul de guvernare comun şi Pactul de guvernare sunt, mai degrabă, documente cu caracter general, conţin linii de acţiune, principii, generalităţi.

Actul de guvernare de zi cu zi este cu totul altceva. El trebuie să răspundă nevoilor presante ale societăţii.

Şi totuşi. Societatea românească s-a schimbat

La alegerile europarlamentare din 26 mai 2019 am văzut prima schimbare majoră. Cu o participare la vot de 49%, scorul a fost: PNL-27%, PSD-22,5%, USR PLUS-22,4%, Pro Romania-6,6%, PMP-5,7%, UDMR-5,4%, ALDE-4,0%.  Algerile au însemnat prima evoluţie fulminantă la alegeri a USR PLUS, prăbuşirea PSD la 22%, şi dispariţia ALDE din peisajul politic. O schimbare majoră a atitudinii electoratului român.

Pe 27 mai Dragnea este trimis la închisoare. Cred că încă nu am înţeles exact acest punct de inflexiune în evoluţia justiţiei române. Şeful de facto al României,  având în subordine parlamentul şi guvernul, a fost trimis după gratii de patru judecătoare curajoase, care n-au ezitat să-l condamne pe şeful suprem. A urmat prăbuşirea definitivă a PSD-ului, care oricum fusese coborât la un nivel ruşinos la alegerile europarlamentare.

Victoria lui Iohannis la prezidenţialele din 24 noiembrie este relevantă. La o prezenţă la vot de 56%, Iohannis a câştigat cu 66%, în timp ce Viorica Dăncilă a rămas cu 34%

Alegerie parlamentare 2020. PSD-33%, PNL-28%, USR-17%, AUR-10%, UDMR-6%. La o prezenţă la vot de doar 32%, ies din peisajul politic Pro România, PMP, ALDE. Se schimbă iarăşi ordinea primilor clasaţi, PSD revine pe primul loc din clasament. Explicaţia vine din prestaţia slabă a PNL în anul 2020, an în care criza sanitară dată de pandemie s-a suprapus cu criză economică.

Cum va funcţiona guvernul Cîţu

Aici avem principala necunoscută a viitorilor 4 ani. Guvernarea a început cu stângul, prin opţiunea de neînţeles a preşedintelui Iohannis pentru Cîmpeanu la Educaţie. Nimeni nu înţelege ce l-a determinat să facă acest pas, ştiind că va stârni reacţia negativă a societăţii civile. Ba chiar şi a partenerilor de guvernare, cum s-a văzut la schimbul de mesaje dintre Cioloş şi Cîmpeanu.

Premierul Cîţu nu are anvergura politică necesară pentru a se impune în guvern. Nu este şef de partid, prestaţia sa la Finanţe în 2020 este cel puţin discutabilă, a fost plasat în funcţia de premier al guvernului pe post de marionetă. A lui Iohannis şi a lui Orban. Derutat şi depăşit de importanţa funcţiei pe care a primit-o, Cîţu nu va fi în stare să facă faţă miniştrilor USR PLUS,  oameni tineri şi cu personalităţi puternice.

Prima mare problemă, bugetul de stat pe 2021

Prima mişcare a USR PLUS va fi să ceară dezbatere publică asupra proiectului de buget, chiar dacă premierul se va opune. Şi au dreptate. Cum să nu ştie opinia publică ce o  aşteaptă în 2021, înainte de adoptarea bugetului. Ce va face premierul, se va supune legii şi cerinţei USR PLUS? Toate discuţiile din guvern pe această temă vor fi date la presă.

Faptul că în ianuarie, poate şi februarie,  vom funcţiona după bugetul din ianuarie 2019 creează mari probleme la finanţarea salariilor medicilor,  a pensiilor majorate cu 14%, a achiziţiilor legate de pandemie. Nu ştiu cum va fi rezolvată această problemă.

La stabilirea resurselor pe ministere, miniştrii USR PLUS vor ridica problema restructurării aparatului bugetar. Să fie eliminaţi ordonatorii de credite care nu au o activitate relevantă, şi să fie micşorate toate alocările spre ministerele şi instituţiile statului, pentru a nu mai fi în situaţia ca aproape toate veniturile la buget se duc în  pensii şi salarii bugetare. De această restructurare a aparatului bugetar depinde şi capacitatea României de a se împrumuta în viitor.

Dacă nu se va proceda aşa, se va crea o presiune enormă pe cursul de schimb, pe inflaţie, pe nivelul de trai, în ultimă instanţă.

Va accepta premierul astfel de „sacrificii”, pe care nu a fost capabil să le facă în 2019 şi 2020? Nu prea are încotro!

Absorbţia fondurilor europene este la USR PLUS. În cazul că nu va fi în stare să mişte din loc acest colac de salvare, vina îi va aparţine, cu condiţia ca guvernul să ia măsurile necesare. Inclusiv prin curăţenia generală a celor lucrează în acest domeniu important,  dar nu au performat. Inclusiv din PNL.

Eliminarea clientelei, traseistilor şi habarniştilor.  Va fi iarăşi o condiţie esenţială impusă de USR PLUS. Dacă premierul se opune, va suporta consecinţele.

Sunt multe altele proiectele importante ale USR PLUS pe care le va pune pe masa premierului.

Ce arme are USR PLUS în faţa premierului

Dacă premierul respinge proiectele de lege sau de HG-uri, propuse de USR PLUS, acesta are varianta decisivă a demisiei în bloc a miniştrilor săi. Un alt guvern, cu structura politică schimbată, trebuie aprobat de parlament. Şi se poate doar cu voturile PSD. Cu ce preţ plătit de PNL şi preşedintele Iohannis? Nu mai vorbesc de un nou guvern PSD-PNL în care PSD va da premierul, pentru că are mai mulţi parlamentari.

Aşa stând lucrurile, USR PLUS are cartea decisivă în funcţionarea guvernului. Poate face premierul Cîţu orice. Dar nu se poate juca cu cererile miniştrilor  USR PLUS. Sigur, dacă aceştia au şi opinia publică de partea lor şi a proiectelor lor.

Concluzii

Toate dezbaterile pe probleme importante din guvern vor fi cunoscute de opinia publică, pentru că aşa s-a angajat USR PLUS. Toate propunerile de acte legislative ale miniştrilor USR PLUS vor trebui aprobate de către premierul Cîţu, altfel se poate trezi cu ruperea coaliţiei prin demisia miniştrilor USR PLUS. Sub acest aspect, speranţa este că miniştrii USR PLUS vor promova politicile publice necesare României, că le vor impune, altfel se destramă coaliţia de guvernare. Iar opinia publică să facă bine şi să fie de partea celor care impun politici atât de necesare societăţii româneşti. 

De doi lei speranţă…