Cum explică CCR decizia de a da liber la pensiile speciale pentru primari după ce anterior le-a respins de două ori

FOTO Inquam Photos / George Călin

În 2016, Curtea Constituţională a respins de două ori introducerea pensiilor speciale pentru primari, viceprimeri, preşedinţi şi vicepreşedinţi de consilii judeţene. Ieri însă, CCR a respins cererea de neconstituţionalitate a Avocatului Poporului privind Codul Administrativ, care prevede, printre altele şi pensiile speciale printre primari. Acum, Curtea spune că s-a pronunţat pe forma legii, aşa cum a fost sesizată, şi nu pe fond.

Codul Administrativ a fost subiect de dispută între partidele în ultimii trei ani, timp în care, după trecerea sa de Parlament, a fost declarat neconstituţional o dată, iar în aprilie 2019 a fost la un pas să fie adoptat iarăşi, dar formaţiunile parlamentare au ajuns la consens: respingerea acestuia şi înlocuirea cu un alt proiect similar. Însă proiectul similar nu a mai ajuns la Parlament, iar Guvernul Dăncilă a ales să dea ordonanţă de urgenţă pentru Codul Administrativ. Motivaţia: atacarea la CCR devenea dificilă, iar aleşii locali, care cereau pensii speciale şi pentru ei, erau potoliţi cu un an înainte de alegeri.

Privind pensiile pentru primari, Curtea a mai precizat în urmă cu patru ani că măsura ar fi discriminatorie, că nu poţi să dai pensii speciale doar unei categorii de aleşi locali (primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi de CJ), iar altor categorii nu (consilierii locali şi judeţeni).

Cu toate astea, aceleaşi măsuri privind pensiile speciale pentru primari au fost prevăzute anul trecut în noul Cod Administrativ (CA) introdus de Guvernul Dăncilă prin Ordonanţă de Urgenţă. Dar Avocatul Poporului, adică Renate Weber, a atacat legea la CCR.  De această dată, judecătorii Curţii nu au mai declarat neconstituţional Codul Administrativ. „În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.57/2019 privind Codul administrativ sunt constituţionale, în raport de criticile formulate”, precizau judecătorii Curţii Constituţionale, într-un comunicat scurt.

Cum explică CCR

Conform Curţii, diferenţa de data aceasta e că în şedinţa de miercuri nu a intrat pe fondul legii, ci s-a pronunţat doar pe formă, aşa cum a fost sesizată de Avocatul Poporului Renate Weber.

„La soluționarea acestei cauze, Curtea Constituțională s-a pronunțat în limitele sesizării, iar aceasta a vizat, în principal, motive de neconstituționalitate extrinsecă. Curtea nu a fost sesizată și, deci, nu s-a pronunțat asupra constituționalității art. 210 – Indemnizaţia pentru limită de vârstă pentru primar, viceprimar, preşedinte al consiliului judeţean şi vicepreşedinte al consiliului judeţean din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.57/2019 privind Codul administrativ”, a precizat Curtea într-un comunicat de presă.

Integritatea guvernanţilor

Practic, prin acceptarea Codului Administrativ este dată undă verde ocupării de funcţii în Guvern a persoanelor care au probleme integritate sau sunt incompatibile. Restricţia a fost păstrată doar în cazul existenţei unei condamnări definitive.

 
De asemenea, aleşii locali vor avea dreptul la pensii speciale din ianuarie 2021. Mai precis, primarii, viceprimarii, preşedinţii de consilii judeţene şi vicepreşedinţii de consilii judeţene vor avea dreptul la pensie de serviciu, fiind remuneraţi în funcţie de numărul lor de mandate duse până la capăt. În trecut, Curtea Constituţională mai hotărâse, prin două decizii din 2016, că pensiile speciale pentru aleşii locali trebuie să fie date tuturor categoriilor de aleşi adică primari şi consilieri, preşedinte de consiliu judeţean şi consilieri judeţeni, pentru că în caz contrar ar exista o discriminare. Aşadar, ori au dreptul toţi aleşii locali la pensie de serviciu, ori niciunul. În actuala formă a Codului Administrativ, pensii speciale primesc primarii, viceprimarii, preşedinţii de consiliu judeţean şi vicepreşedinţii de consiliu judeţean.
 
O problemă de constituţionalitate e reprezentată şi de introducerea faptului că autorităţile locale pot decide, prin hotărâri de consiliu, utilizarea limbii minorităţilor în unităţile administrativ teritoriale şi în cazul în care nu este atinsă ponderea de peste 20% de reprezentare. Această problematică a mai fost respinsă la Curtea Constituţională, când era ataşată la două legi – Lege privind reforma în domeniul sănătăţii şi Legea asistenţei sociale -, în iunie 2017.

Argumentele Avocatului Poporului

Argumentaţia lui Renate Weber a fost respinsă, chiar dacă aceasta se referea şi la elemente de neconstituţionalitate ale Codului Administrativ din trecut. Un prim motiv invocat de Avocatul Poporului a fost faptul că în ordonanţă adoptată sunt reglementare o serie de aspecte care nu justifică „susţinerea urgenţei” şi a „situaţiei extraordinare”, calea procedurală aleasă fiind greşită. „În cuprinsul ordonanţei sunt reglementate o serie de aspecte care nu au legătură şi nu sunt nici interdependente cu motivele invocate de Guvern în susţinerea urgenţei şi situaţiei extraodinare care motivează adoptarea unei asemenea ordonanţe”.
 
Un doilea argument a fost acela că punerea în acord a unei legi cu o decizie a CCR ar trebui să se facă pe cale parlamentară, nu prin ordonanţă de urgenţă. Precizarea vine după ce Legea Codului Administrativ, adoptată de Parlament, nu a trecut de CCR. De asemenea, în nota de fundamentare a ordonanţei a fost menţionat faptul că metoda ordonanţei de urgenţă în Parlament a fost aleasă după ce în Parlament a avut loc un eşec al „procesului de legiferare”. Total fals, în condiţiile în care de comun acord partidele au decis să respingă proiectul de lege privind Codul Administrativ, după ce Curtea Constituţională întorsese proiectul în legislativ.
 
Avocatul Poporului invocase faptul că prin Codul Administrativ are loc o inversare a raporturilor constituţionale dintre Parlament şi Guvern, Executivul fiind lăsat să joace, de fapt, legiuitor, fără un motiv bine întemeiat.
 
Ultimul aspect invocat de Avocatul Poporului a fost că prin forma ordonanţei de urgenţă ar fi fost afectat regimul instituţiilor fundamentale ale statului, în acest caz Guvernul, prin faptul că noua formă a Legii de funcţionare şi organizarea a Guvernului ar fi acceptat în Executiv şi persoane care se aflau în stare de incompatibilitate.