Cum poate fi demis Marcel Opriş, şeful STS. Se va repeta situaţia din 2012?
0
Premierul Victor Ponta vrea o reuniune rapidă a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), pentru a cere demiterea directorului general al STS, Marcel Opriş. În vara anului 2012, membrii CSAT au mai dezbătut o astfel de solicitare, dar generalul Opriş şi-a păstrat funcţia.
Premierul Victor Ponta consideră că Serviciului de Telecomunicaţii Speciale este principalul vinovat pentru lentoarea cu care s-au mişcat autorităţile în cazul accidentului aviatic din Apuseni. Drept urmare, Ponta va solicita o reuniune a CSAT, chiar săptămâna viitoare, pentru a cere demiterea directorului STS, Marcel Opriş.
Conform legii, preşedintele României îndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, iar primul-ministru îndeplineşte funcţia de vicepreşedinte. Aceeaşi lege spune că CSAT se convoacă de preşedintele acestuia (Traian Băsescu) trimestrial sau ori de câte ori este necesar, dar poate fi convocat şi la iniţiativa a cel puţin o treime din numărul membrilor săi. Hotărârile se adoptă prin consens. Altfel spus, toţi mebrii CSAT trebuie să voteze pentru demiterea lui Marcel Opriş. O singură abţinere sau un singur vot împotrivă poate înclina decisiv balanţa.
Din Consiliu fac parte preşedintele României, premierul, ministrul Apărării Naţionale, ministrul de Interne, ministrul Afacerilor Externe, ministrul Justiţiei, ministrul Economiei, ministrul Finanţelor Publice, directorul SRI, directorul SIE, şeful Statului Major General, consilierul prezidenţial pentru securitate naţională şi secretarul CSAT.
Ponta va face această solicitare în baza atribuţiilor sale de vicepreşedinte al Consiliului, iar în acest moment strange semnăturile necesare. „Am întocmit adresa, o vor semna o treime din membrii CSAT, aşa cum spune legea, pentru a discuta cât mai curând posibil modul în care STS şi-a îndeplinit atribuţiile în cazul accidentului şi răspunderea, pentru că la ROMATSA a plecat şeful ROMATSA, la Ministerul de Interne-şeful ministerului, la IGSU - şeful IGSU. Cred că la STS o să fie greu de găsit un operator care nu şi-a făcut treaba", a spus Ponta.
Opriş, la un vot de demitere în 2012
Legea de organizare şi funcţionare a CSAT spune următoarele: „Conducerea STS este asigurată de un director, cu rang de secretar de stat, numit de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, la propunerea preşedintelui acestuia.Marcel Opriş a fost numit director al STS, în 2005, de către Traian Băsescu, care l-a avansat apoi la gradul de general (general de brigadă, general-maior şi general locotenent).
În timpul suspendării preşedintelui, din 2012, şeful STS a fost acuzat că a instalat o linie comunicaţii speciale la sediul de campanie al lui Traian Băsescu.
Opriş a fost audiat în Comisia de Apărare a Senatului, unde a explicat că STS a procedat în conformitate cu prevederile legale în vigoare în cazul instalării unui sistem de telecomunicaţii la sediul de campanie al preşedintelui suspendat, deoarece Traian Băsescu avea nevoie să comunice cu agenţii SPP.
Preşedintele interimar al României, Crin Antonescu, a propus CSAT demiterea din funcţie a lui Marcel Opriş. Însă încercarea a eşuat, pentru că nu s-a intrunit unanimitatea în CSAT. Astfel, directorii SRI şi SIE, George Maior, respectiv Teodor Meleşcanu, s-au abţinut, iar consilierul prezidential pentru Securitate Naţională, Iulian Fota, a votat împotrivă.
Războiul cu Dragnea
Vicepremierul Liviu Dragnea l-a acuzat pe Marcel Opriş, în toamna anului trecut, că a criticat, într-un cadru neoficial, proiectul descentralizării administrative. „Este un şef de aşa-zis serviciu secret din România care umblă prin târg spunând că eu vreau să fac procesul de descentralizare ca să acopăr nu ştiu ce greşeli. Eu îl rog, ca să nu folosesc cuvântul «somez», să iasă public şi să spună pentru că, dacă nu, în două-trei zile ies eu şi spun despre cine este vorba“, a tunat Dragnea. „Este vorba de domnul Opriş de la STS“, a sunat denunţul lui Dragnea. Vicepremierul nu a spus însă, cu subiect şi predicat, în ce împrejurări a vorbit şeful STS, preferând să-l acuze că a bârfit pe la colţuri.
Ce este STS?
Serviciul de Telecomunicaţii Speciale este organul central de specialitate, din România, care organizează şi coordonează activităţile în domeniul telecomunicaţiilor speciale. Instituţia este organizată după o structură militară şi face parte din sistemul naţional de apărare. STS se află în subordinea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. Controlul asupra activităţii instituţiei se exercită de către Parlamentul României, prin comisiile pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională ale celor două Camere.
Pe aceeaşi temă:
Rezultatele autopsiei pilotului Adrian Iovan şi a studentei, morţi în avionul care a aterizat forţat în Apuseni Medicul Gheorghe Vieru, şeful IML Alba, a dat publicităţii, în urmă cu scurt timp, rezultatele autopsiei efectuate la cei doi morţi în accidentul aviatic de la limita judeţului Cluj cu Alba, pilotul Adrian Iovan şi rezidenta.
EXCLUSIV Marius Pop, salvator în Apuseni: „112 e de vină pentru întârzierea de peste două ore. Coordonatele erau greşite“ „Ne-am dus la Crucea lui Iancu de două ori şi nu era absolut nimic. Am pierdut mai mult de două ore. Ştiţi cum i-am găsit? Am aflat că i-au găsit un pădurar. Noi am sunat la 112, fiind cu nişte localnici de-acolo care cunoşteau persoana respectivă. Chiar şi aşa, localnicii nu ştiau sigur care pădurar era pentru că sunt mai mulţi în acea zonă. Am reuşit să luăm numele pădurarului, am sunat la 112 şi am luat legătura telefonică cu el. Acesta ne-a spus exact unde se află. El nu a avut nevoie de GPS să ne spună, dar precizia a fost de ordinul metrilor“. a declarat Marius Pop, pentru „Adevărul“.
Victor Zota, coordonatorul Agenţiei Naţionale de Transplant: „Este inimaginabil că în anul 2014 să cadă un avion şi să nu-l găsească timp de şase ore” „E inadmisibil că au fost descoperiţi atât de târziu. Ei trebuiau descoperiţi cu câteva ore mai devreme. Unde sunt echipajele noastre ISU?”, a fost reacţia lui Victor Zota asupra eficienţei autorităţilor.
FOTO VIDEO Reportaj din Apuseni: filmul tragediei aviatice, în care sute de săteni au încercat să-l salveze pe pilotul Adrian Iovan şi pe ceilalţi răniţi
Centrul comunei Horea din judeţul Alba, aflată undeva în creierii munţilor Apuseni, la limita cu Clujul, era înainte de miezul nopţii o „tabără“ unde s-au adunat medici de la SMURD şi de pe ambulanţe, salvamontişti, pompieri, jandarmi, dar şi oameni din satele învecinate ca să îi găsească pe cei şapte pasageri ai avionul căzut în pădure.
FOTO EXCLUSIV Tragedia aviatică din Apuseni: Adrian Iovan şi o rezidentă au murit. Medicii din Cluj: ceilalţi cinci răniţi sunt internaţi la Terapie Intensivă. Pilotul Adrian Iovan, aflat la bordul aparatului de zbor care a aterizat forţat, luni, în Munţii Apuseni, a murit. La câteva minute, rezidenta din acelaşi avion a murit. Avionul, care efectua o cursă medicală de la Bucureşti la Oradea, a forţat aterizarea într-o pădure de la graniţa judeţelor Cluj, Alba şi Bihor. La bord se aflau patru doctori, o rezidentă şi doi piloţi, care urmau să aducă în Bucureşti mai multe organe pentru transplant.
Mărturii din avionul groazei. Unul dintre medicii supravieţuitori: „Ne-am prăbuşit, sunt întins pe pământ, abia respir”. Medicul Valentin Calu, rănit în accidentul aviatic din Munţii Apuseni în care pilotul Adrian Iovan a murit, a sunat-o imediat după prăbuşire pe directoarea medicală a Spitalului Elias, Dana Safta, şi i-a transmis starea în care se află.
Cine a fost Adrian Iovan, pilotul care a murit în tragedia aviatică din Apuseni. Pilotul Adrian Iovan, în vărstă de 54 de ani, cel care a murit luni seară în urma unui accident de avion din Munţii Apuseni, avea la activ zeci de ani de zbor, fiind unul dintre cei mai experimentaţi piloţi din România. Adrian Iovan hotărâse cu mai mulţi ani în urmă să efectueze curse private pentru a-şi suplini veniturile.
Cum a găsit un pădurar epava avionului înaintea autorităţilor. Epava avionului prăbuşit în Munţii Apuseni la graniţa judeţelor Cluj, Alba şi Bihor a fost gasită la altitudinea de 1.600 de metri, după mai bine de cinci ore, de către un pădurar, pe numele său Todea Avrămuţ. Acesta, după ce a identificat locul dezastrului înaintea autorităţilor, a direcţionat şi echipajele de urgenţă pentru a acorda primul ajutor răniţilor.
Se încarcă comentariile...
