Cum blochează CCR şansele independenţilor şi ale partidelor mici la alegerile europarlamentare

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Valer Dorneanu, preşedinte al CCR şi fost deputat al PSD. FOTO Inquam Photos
Valer Dorneanu, preşedinte al CCR şi fost deputat al PSD. FOTO Inquam Photos

Legea privind alegerile europarlamentare va fi dezbătută de CCR abia pe 6 martie, ceea ce va face  ca timpul necesar pentru partide sau pentru independenţi să strângă semnăturile necesare candidaturii să fie insuficient, susţin experţii electorali. Haosul a fost provocat de UDMR.

Majoritatea PSD-ALDE-UDMR din Parlament a adoptat, în luna decembrie, un proiect legislativ care modifică mai multe legi electorale, printre care şi legea alegerilor europarlamentare, scrutin programat în 26 mai. Legea a mers la Cotroceni pentru promulgare, însă preşedintele Klaus Iohannis a sesizat CCR. Motivul? Deputatul UDMR Marton Arpad, fără nicio explicaţie,  a inserat în proiectul de lege un articol prin care interzice organizarea unui referendum în aceeaşi zi cu alegerile europarlamentare. Decizia preşedintelui a venit în contextul în care şeful statului nu a renunţat la referendumul pe Justiţie. O posibilă dată pentru consultarea populară ar putea fi chiar ziua alegerilor europarlamentare.

Curtea Constituţională (CCR) a fixat termenul de soluţionare a contestaţiei abia pe 6 martie, în condiţiile în care, la sfârşitul lunii februarie sau cel târziu la începutul lunii martie, Guvernul trebuie să adopte calendarul electoral pentru desfăşurarea euroalegerilor. „Înainte de alegeri şi mai înainte de campania electorală este necesar ca persoanele care vor să candideze să strângă liste de semnături de sprijin. Până la pronunţarea CCR pe excepţia de constituţionalitate a noii legi, Guvernul nu poate aproba un model cert al listei de susţinători, întrucât există diferenţe între legea actuală şi cea nouă“, susţin experţii ONG-ului APADOR-CH. 

Spre exemplu, legea (veche) aflată acum în vigoare permite unei persoane să semneze pentru un singur partid sau candidat independent. Comparativ, legea nouă, aflată pe masa CCR, deci care nu e în vigoare, oferă posibilitatea unei persoane majore să semneze pentru susţinerea mai multor partide sau candidaţi independenţi. Deci noul proiect vine în ajutorul competitorilor electorali.

 Un partid trebuie să strângă 200.000 de semnături pentru  a intra în cursa pentru europarlamentare, în timp ce un candidat independent are nevoie de 100.000. Modelul listei pentru semnături e aprobat prin hotărâre de Guvern. Cum legea e încă în dezbaterea CCR, Guvernul nu poate face niciun pas.

„Dacă Guvernul ar aproba acum un model de listă (pentru strângerea de semnături – n.r.) conform legii actuale, iar după decizia CCR noua lege ar intra în vigoare, se va putea specula că toate listele de semnături nu ar fi conforme cu legea în vigoare la data alegerilor. Astfel, este posibil să se ajungă la dispute nesfârşite în societate (nu ar fi primul caz) în legătură cu legea (veche sau nouă) aplicabilă în cazul întocmirii listei de susţinători, la noi sesizări ale Curţii Constituţionale şi, în cele din urmă, la punerea sub semnul întrebării a rezultatului alegerilor“, atarge atenţia APADOR-CH.

„Legea e foarte bună“

Scrutinul e programat pe 26 mai, deci campania electorală începe cu o lună înainte. În consecinţă, listele cu semnături trebuie depuse pe la mijlocul lunii aprilie. Cu o decizie a CCR venită abia la începutul lunii martie, Guvernul va adopta modelul listei pentru semnături câteva zile mai târziu, deci candidaţilor le mai rămâne doar o  lună să strângă semnăturile. Iar aceasta este variantă optimistă. Dacă CCR va respinge legea ca neconstituţională, atunci Parlamentul reia dezbaterile, proiectul ajunge din nou la promulgare, apoi intră în vigoare.

„Legea nouă este foarte bună. A fost făcută după recomandările Autorităţii Electorale Permanente. Numai că UDMR a venit cu acel amendament despre referendum, care e neconstituţional. Există o decizie a CCR care permite organizarea simultană a alegerilor cu un referendum declanşat de preşedinte. Senzaţia mea e că legea nouă nu mai are timp să intre în vigoare. Probabil, europarlamentarele vor fi organizate pe vechea lege“, susţine şi Septimius Pârvu, expert electoral la ONG-ul ExpertForum.

Există o singură şansă ca legea să fie promulgată: CCR să dezbată mai repede sesizarea preşedintelui Iohannis. „Din aceste motive, legate de necesitatea existenţei, în timp util, unei reglementări clare în materie electorală, APADOR-CH solicită public CCR să revină asupra termenului fixat (6 martie 2019) şi să stabilească un termen mai scurt pentru examinarea constituţionalităţii proiectului de lege care modifică legea europarlamentarelor. De asemenea, asociaţia solicită CCR să ia măsurile necesare pentru o cât mai rapidă redactare a deciziei pe care o va pronunţa“, solicită APADOR-CH. Nu ar fi o premieră ca CCR să devanseze termenele de judecată. „A se vedea, spre exemplu, decizia CCR nr. 126/2016, în care termenul de pronunţare a fost scurtat cu 2 săptămâni“, arată ONG-ul. Decizia invocată viza o sesizare la Codul de procedură penală.

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite