Cum a băgat Dan Şova PSD în încurcătură, iar Ponta l-a scos în afara Statutului

Cum a băgat Dan Şova PSD în încurcătură, iar Ponta l-a scos în afara Statutului

Dan Şova a coordonat modificarea Statutului PSD chiar după ce Victor Ponta a fost ales pentru prima dată preşedinte al partidului FOTO Gov.ro

Demisia lui Victor Ponta din fruntea PSD a declanşat un lanţ de improvizaţii în partid, în condiţiile în care funcţia de preşedinte interimar vânată de pesedişti nici nu există în Statutul formaţiunii. Mai mult, forul care ar trebui să aleagă urmaşul lui Ponta, Comitetul Executiv Naţional, nu are nicio atribuţie în acest sens.

Ştiri pe aceeaşi temă

Retragerea lui Victor Ponta din funcţia de preşedinte al PSD i-a pus pe social-democraţi în faţa unei situaţii inedite: în absenţa organizării unui Congres pentru alegerea unui nou preşedinte, partidul rămâne decapitat. Astfel, Statutul formaţiunii nu include nicio referire la alegerea unui preşedinte interimar, ba mai mult, nici măcar nu prevede calea de urmat în cazul unei demisii a şefului PSD. Faptul că, potrivit Statutului, demisia preşedintelui partidului este imposibil de imaginat, iar Victor Ponta nu poate fi înlocuit decât printr-un Congres nu este deloc întâmplător: prevederile care îl înzestrează pe premier cu o putere absolută au fost adoptate exact după ce acesta a câştigat prima dată şefia partidului, în 2010. Artizanul acestor modificări a fost, la acea dată, chiar prietenul lui Ponta, senatorul PSD Dan Şova.

Improvizaţia lui Ponta

La scurt timp după ce Victor Ponta a demisionat, printr-un anunţ pe Facebook, din funcţia de preşedinte al PSD, în partid a început lupta pentru postul eliberat de premier. Teoretic, în aceste condiţii, al doilea om în partid ar fi fost preşedintele executiv al formaţiunii, dar acest post a rămas vacant după demisia lui Liviu Dragnea. O altă variantă ar fi fost şefa Consiliului Naţional al PSD, Rovana Plumb, situată pe cea de-a treia poziţie în partid, dar singura situaţie în care ea ar fi putut conduce partidul ar fi fost cu delegare de la un preşedinte încă în funcţie, însă care nu îşi poate exercita atribuţiile. Or, Ponta a vorbit despre o demisie în toată regula, şi nu despre o prelungire a interimatului său.

În cele din urmă, după câteva zile de ezitări şi declaraţii contradictorii din partea liderilor PSD, Victor Ponta a venit cu o soluţie: alegerea unui preşedinte interimar al partidului, în urma unui scrutin organizat într-unul dintre forurile superioare de conducere ale PSD, Comitetul Executiv Naţional.  Soluţia lui Ponta nu se regăseşte, însă, nicăieri în Statutul partidului, aspect semnalat chiar de Liviu Dragnea.

Până la organizarea unui Congres, a spus Dragnea, „PSD se află într-o situaţie specială acum, unde se pot adopta măsuri speciale pe perioade limitate, o perioadă tranzitorie“. „La Comitetul Executiv Naţional se poate discuta de preluarea interimară a unor atribuţii pe o perioadă limitată. Preşedintele dându-şi demisia, cineva din partid, stabilit de Comitet, poate să preia aceste atribuţii, dar funcţia de preşedinte interimar în Statut nu există“, a punctat Dragnea, insistând că funcţia de preşedinte al PSD poate fi ocupată numai în urma Congresului.

Preşedintele dându-şi demisia, cineva din partid, stabilit de Comitet, poate să preia aceste atribuţii, dar funcţia de preşedinte interimar în Statut nu există

Liviu Dragnea

Discutabilă este, de asemenea, şi demisia lui Victor Ponta din conducerea formaţiunii, trâmbiţată pe Facebook, dar neformalizată printr-un document oficial. Practic, Ponta şi-a anunţat, pur şi simplu, colegii că demisionează, în şedinţa conducerii PSD.

 „Astăzi i-am rugat pe colegii mei să ia act de demisia mea. Nu exclud o viitoare candidatură, dar prin votul de astăzi funcţia e de acum ocupată de doamna Rovana Plumb“, a scris Ponta pe Facebook, săptămâna trecută, după şedinţa Biroului Permanent al partidului. Întrebată dacă Ponta şi-a depus şi demisia scrisă, Rovana Plumb a declarat, pentru „Adevărul“, că un asemenea document nu există, dar că premierul „nu se suceşte“. La rândul lui, secretarul general al PSD, Andrei Dolineaschi, a precizat pentru „Adevărul“ că Biroul Permanent Naţional a luat act, săptămâna trecută, de demisia anunţată verbal de Ponta.

Tronul de fier

Prerogativele dictatoriale acordate de Statutul PSD preşedintelui de partid se reflectă în mod special în procedura de demitere a acestuia. Astfel, dacă social-democraţii ar fi decis să îl îndepărteze pe Ponta de la conducerea formaţiunii, singura lor variantă ar fi fost convocarea unor alegeri interne la care să participe nici mai mult, nici mai puţin decât toţi membrii partidului. Articolul 137 din Statut prevede, negru pe alb, că  „preşedintele PSD este ales sau revocat de către toţi membrii de partid în cadrul alegerilor interne“.

Practic, Ponta ar fi fost aproape imposibil de revocat, dacă social-democraţii ar fi respectat acest Statut. Mai mult, Statutul nici măcar nu prevede cine poate propune revocarea preşedintelui PSD, ci menţionează doar că şeful formaţiunii răspunde în faţa Congresului de activitatea politică a partidului.  Din nou, Statutul este neclar, pentru că nu se precizează în ce fel poate răspunde preşedintele PSD în faţa propriului partid. Demisia lui Ponta de la şefia formaţiunii a rezolvat, deci, o problemă delicată pentru acei social-democraţi care l-ar fi vrut îndepărtat de la conducere, dar a creat altele noi, după refuzul acestuia de organizare a unui nou Congres şi promovarea Rovanei Plumb drept succesoare a sa.

Cum s-a jucat Ponta cu Statutul  

Realegerea lui Ponta la şefia PSD, în 2013, ar fi trebuit să se desfăşoare, potrivit Statutului, în urma unor alegeri interne la care să participe toţi membrii partidului. Ulterior, Congresul ar fi urmat doar să valideze scrutinul intern. În loc de asta, însă, Ponta a fost ales prin vechea metodă, cu votul celor câteva mii de delegaţi prezenţi la Congres. Cu toate acestea, el nu a încălcat Statutul.

În schimb, cu doar o zi înainte de a fi  reconfirmat în funcţie, Ponta a introdus un nou alineat în documentul care, în forma sa din 2010, îl obliga să primească votul tuturor membrilor de partid. Astfel, potrivit articolului 254, prevederile privind alegerea preşdintelui PSD „se vor aplica începând cu scrutinul intern de alegeri a preşedintelui PSD ce se va desfăşura anterior alegerilor locale din anul 2016“. Altfel spus, Ponta a lăsat un viitor candidat la şefia partidului să îşi bată capul pentru a rezolva problema, însă, dacă vrea să ajungă din nou la conducerea PSD, s-ar putea lovi de ea.

Se strâng rândurile în jurul lui Dragnea

Mai multe filiale PSD şi-au exprimat ieri susţinerea pentru alegerea lui Liviu Dragnea la şefia interimară a partidului. Astfel, Paul Stănescu, fost şef de al PSD Olt, liderul PSD Giurgiu, Nicolae Bădălău şi şeful PSD Neamţ Ionel Arsene au anunţat că îl vor pe Dragnea la conducerea formaţiunii . Stănescu chiar a criticat-o pe Rovana Plumb pentru că „vrea puterea absolută în PSD, ceea ce sigur nu este bine pentru partid“.  „Am discutat cu foarte mulţi colegi din ţară şi cu toţii credem că soluţia pentru PSD, astăzi, pe o perioadă limitată, până la Congres, este Liviu Dragnea“, a mai spus Stănescu.


 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările