Cum aţâţă UDMR şi Budapesta scandalul de la Valea Uzului. Răspunsul autorităţilor române

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Premierul Ungariei, Viktor Orban, alături de liderul UDMR, Kelemen Hunor. FOTO Remus Florescu
Premierul Ungariei, Viktor Orban, alături de liderul UDMR, Kelemen Hunor. FOTO Remus Florescu

Tensiunile în ceea ce priveşte Cimitirul militar internaţional din Valea Uzului sunt menţinute prin unele afirmaţii făcute de partea maghiară, multe dintre ele scoase din context sau departe de realitate, arată specialiştii.

La sfârşitul acestei săptămâni, liderul UDMR, Kelemen Hunor, a fost contrazis de Institutul Naţional pentru Studiul Holocaustului „Elie Wiesel“ pe tema crucii de piatră montată în Cimitirul Militar Internaţional din Valea Uzului. Mai exact, această cruce nu poate fi considerată simbol legionar, aşa cum a susţinut liderul UDMR că ar fi, ci e un simbol tradiţional de pe monumentele funerare din unele zone ale României.

„Crucea din cadrul ansamblului monumental din Valea Uzului, ȋntrucȃt se găseşte ȋntr-o necropolă creştină, nu se supune prevederilor OUG 31/2002 privind interzicerea organizaţiilor, simbolurilor şi faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvȃrşirea unor infracţiuni de genocid şi crime de război“, se arată în poziţia Institutului „Elie Wiesel“.  

La scurt timp după informaţiile referitoare la tema crucii de piatră, agenţia de stat ungară, MTI, publica o ştire cu titlul „Cimitirul militar din Valea Uzului - Potrivit unui studiu recent publicat, unii dintre soldaţii consideraţi a fi români nu au servit în armata română“. În articol se preciza că un studiu recent de 27 de pagini „atrage atenţia asupra faptului că trei dintre cei şapte soldaţi care au fost menţionaţi în documentele româneşti cu nume şi prenume, şi care au fost consideraţi a fi români, nu au servit în armata română, iar cu privire la ceilalţi patru, încă nu au fost făcute publice date“.

De altfel, şi la nivel oficial partea maghiară a lansat săgeţi către autorităţile române, dovadă fiind modul cum au prezentat consultarea profesională dintre reprezentanţii militari din România şi Ungaria, pe tema Cimitirului de la Valea Uzului.„A devenit clar şi pentru partea română că crucile ortodoxe amplasate de către Primăria Dărmăneşti au ajuns să stea deasupra rămăşiţelor unor soldaţi maghiari care au slujit în armata Monarhiei Austro-Ungare, iar partea ungară a solicitat încetarea acestei situaţii de profanare gravă“, a declarat şeful delegaţiei ungare, colonelul Vilmos Kovacs, comandantul Institutului şi Muzeului Militar de la Budapesta, potrivit Historia. Biroul de presă al Ministerului Apărării Naţionale din România a reacţionat prompt şi a precizat care ar fi informaţiile denaturate din cele afirmate de partea maghiară. 

Raţiuni politice pentru menţinerea disputelor

Specialiştii arată că accentuarea tensiunilor au loc mai ales în contextual în care UDMR a pierdut din sprijinul electoral, în această primăvară fiind la un pas de a nu intra în Parlamentul European. „UMDR a revenit la politica identitară din anii '90 şi a împrumutat aproape integral discursul radical cu care ne obişnuise Vadim Tudor. Fac acest lucru deoarece au eşuat în a livra comunităţii maghiare prosperitate şi siguranţă, deşi UDMR s-a aflat la guvernare în cea mai mare parte a timpului după 1996. Cu toate acestea, nu au făcut nimic pentru maghiarii din România. Tocmai de aceea sunt principalii interesaţi, din raţiuni politice, să întreţină un discurs xenofob între români şi maghiari. Cred însă că cetăţenii români, indiferent de etnie, nu vor cădea pradă acestui discurs. În 2019 e mai clar ca niciodată că românii sunt mai inteligenţi decât politicienii.“, a declarat analistul politic George Rîpă pentru „Adevărul“.

Şi istoricul Marius Diaconescu a explicat într-o analiză pentru blogurile „Adevărul“ faptul că s-a căutat prezentarea unei situaţii care duce la tensiuni între populaţia română şi cea maghiară. „Concetăţenii noştri vor să aducă scandalul la alt nivel internaţional, nu doar între România şi Ungaria, dar vor să implice şi Uniunea Europeană, Statele Unite, Israelul etc. Nu îi interesează cimitirul în sine, ci să atragă atenţia asupra presupuselor probleme româno-maghiare“, a precizat Diaconescu în analiza sa.

O părere similară a avut şi politologul Stelian Tănase, cel care la începutul contrelor între autorităţi a punctat faptul că ceea ce se întâmplă în Vealea Uzului seamănă a provocare, fără a se şti clar cine sunt beneficiarii situaţiei.  

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite