VIDEO Cum a ajuns România să meargă la oaste cu Franţa şi cu Germania. Culise

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Klaus Iohannis şi Francois Hollande
Klaus Iohannis şi Francois Hollande

Bucureştiul sprijină proiectul armatei comune europene propus de tandemul Germania-Franţa, care ar urma să se coordoneze cu armata NATO. De asemenea, Parisul va spijini România pentru aderarea la Schengen.

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, ieri, la Cotroceni, după întâlnirea cu Francois Hollande, că România susţine proiectul armatei europene, o iniţiativă asumată, în comun, de Germania şi Franţa. În limbaj diplomatic, armata UE se traduce prin politică de apărare europeană. „România este de acord şi sprijină această iniţiativă franco-germană în domeniul apărării comune. Este clar că avem nevoie de o mai bună coordonare, avem nevoie de o mai bună dotare şi avem nevoie de o revigorare în continuare a industriei de apărare în Europa. România este conştientă de aceste lucruri şi pregătită să participe“, a spus Klaus Iohannis, în conferinţa de presă comună cu Francois Hollande.

Totuşi, ideea liderilor europeni de a spori securitatea UE printr-o armată comună ridică unele semne de întrebare privind rolul pe care l-ar mai avea NATO, organism care asigură, în acest moment, şi securitatea statelor UE. Întrebat, de „Adevărul“, dacă  armata europeană nu va concura activitatea NATO, preşedintele Francois Hollande a răspuns: „Ţările europene fac parte majoritatea din NATO şi trebuie să rămânem şi să participăm la acţiunile NATO, să ne asumăm rolul fiecare. Însă, în cadrul acestei alianţe, şi Europa trebuie să se organizeze. Nu se poate baza pe capacităţile unei puteri exterioare. Europa trebuie să aibă capacitatea de apărare, industria necesară şi mijloacele care îi permit să acţioneze. Nu facem ceva în afară. În cadrul alianţei, trebuie să ne asigurăm că Europa este apărată. Trebuie să ne asigurăm că putem răspunde.”

La rândul său, preşedintele Klaus Iohannis a vorbit despre o relaţie de colaborare între viitoarea aramtă europeană şi NATO. „Cred că este bine să spunem că nu dorim să dezvoltăm o iniţiativă care înlocuieşte formatul NATO, ci dorim o iniţiativă care vine în completare şi lucrează împreună cu formatul NATO, lucru care, cu siguranţă, va duce la o îmbunătăţire netă şi pentru termen foarte lung a capacităţii Uniunii Europene de a se apăra şi de a interveni în zone de criză“, a spus şeful statului. Potrivit unor surse diplomatice, înainte de a anunţa că România sprijină proiectul franco-german, liderii politici de la Bucureşti „s-au consultat în detaliu cu partenerii amerciani“, principalii furnizori de securitate în NATO.

Primele detalii, stabilite la Bratislava
Prima discuţie oficială despre proiectul armatei europene se va purta chiar la sfârşitul acestei săptămâni, la Bratislava, acolo unde liderii europeni vor participa la reuniunea informală a Consiliului European, prima întâlbnire a liderilor UE fără Marea Britanie. De altfel, britanicii au fost, de-a lungul timpului, marii opozanţi ai armatei comune, invocând mereu rolul NATO. Acum, fără Marea Britanie la masa negocierilor, preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, este aşteptat să prezinte un plan pentru integrarea militară a ţărilor membre. Potrivit presei europene, Juncker va propune ca armatele naţionale să fie coordonate de la un cartier general european stabilit în Germania. Surse diplomatice au declarat pentru „Adevărul“ că este prematur să vorbim despre un comandament european. „Suntem abia la începutul procesului de analiză. La Bratislava se vor lua decizii politice, dar concretizarea lor va însemna un proces de durată. Să nu vă aşteptaţi ca la Bratislava să se anunţe detaliile politicii de apărare comună“, au declarat sursele citate. De asemenea, proiectul armatei comune ar putea funcţiona, în primă fază, ca aderare benevolă, nu ca obligaţie. „Este şi aceasta o formulă de lucru: să participe doar statele care doresc. Dar, repet, suntem abia la începutul negocierilor“, au mai spus pentru „Adevărul“ sursele oficiale. 

România, mai aproape de Schengen?
O altă temă intens dezbătută de Klaus Iohannis şi Francois Hollande la Bucureşti a fost dosarul aderării României la spaţiul Schengen. „În chestiunea Schengen, România este sprijinită de Franţa. Am discutat această chestiune astăzi cu Preşedintele Hollande şi cred că acest demers se înscrie într-un demers foarte solid şi sustenabil în cadrul UE“, a anunţat preşedintele Klaus Iohannis. „Partea franceză susţine o aderare gradual: mai întâi cu aeroporturile, apoi vorbim de graniţele terestre“, au declarat pentru „Adevărul“ surse participante la discuţie. Aceleaşi surse susţin că Parisul va transmite Bruxelles-ului poziţia favorabilă României, iar liderii UE vor începe negocierile cu statele care până acum ne-au fost ostile, dintre care cea mai vehementă fiind Olanda. Există vreun orizont de timp care să ne ofere speranţe de aderare? „Nu m-aş hazarda să vorbesc despre un calendar de aderare. Însă crede că merită reţinut că aderarea României trebuie să fie privită ca un proces de consolidare a spaţiului Schengen. Depinde foarte mult şi de context: să nu uităm că, dacă nu era criza imigranţilor, acum am fi fost mult mai avansaţi“, conchid sursele citate.

Pauză de 20 de ani
Prezenţa lui Francois Hollande la Bucureşti a fost prima vizită de stat a unui preşedinte francez în ultimii 19 de ani, după ce Jacques Chirac fusese la Bucureşti în februarie 1997. În perioada postcomunistă, François Mitterrand a mai vizitat România, în aprilie 1991. Şi Nicolas Sarkozy, predecesorul lui Francois Hollande a fost primit la Cotroceni în 2008, de Traian Băsescu, însă preşedintele de atunci al Franţei nu a fost într-o vizită de stat, ci într-o vizită de lucru: a durat doar patru ore. Totuşi, în cursul acelei vizite s-a semnat Parteneriatul strategic dintre cele două state.

Incident în coloana oficială
Unul dintre motocicliştii antemergători din coloana oficială a preşedintelui Franţei, Francois Hollande, a derapat marţi dimineaţă pe carosabil şi a căzut. Motociclistul SPP nu a fost rănit, imaginile filmate de televiziunile prezente la faţa locului arătându-l pe acesta cum se ridică de lângă motocicletă fără ajutor. Accidentul s-a produs în timp ce preşedintele Franţei se îndrepta spre Parcul Carol, unde a depus o coroană de flori la Monumentul Eroului Necunoscut. Motociclistul a alunecat pe carosabilul umed, asta pentru că strada a fost spălată dimineaţă de către angajaţii primăriei.

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite