Cum au ajuns legile deputatului AKM să fie adoptate pe tăcute de Parlament

Cătălin Rădulecu, deputatul AKM

Controversatele legi ale lui Cătălin Rădulescu, membru PSD cunoscut ca „deputatul AKM“, încep să treacă rând pe rând de cele două Camere ale Parlamentului, prin acestea fiind relaxată legislaţia împotriva corupţiei din România

Ultimul proiect de lege care a trecut tacit de o Cameră a Parlamentului prevede dezincriminarea şpăgii pentru altul. În forma actuală a Legii privind prevenirea şi combaterea corupţiei e prevăzut faptul că sunt pedepsite cu închisoarea de la 1 la 5 ani următoarele fapte, dacă sunt săvârşite în scopul obţinerii pentru el sau pentru altă persoană  „bani, bunuri ori alte foloase necuvenite“: a) efectuarea de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, atribuţia sau însărcinarea pe care o îndeplineşte o persoană ori încheierea de tranzacţii financiare, utilizând informaţiile obţinute în virtutea funcţiei, atribuţiei sau însărcinării sale; b) folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii. Pe scurt, de exemplu, se pedepsesc încredinţările de proiecte către persoane din anturajul unui partid politic, chiar dacă cel care face demersul nu primeşte bani, ci ar putea să primească doar susţinere politică pentru ocuparea unei funcţii mai mari. Iar exemplele pot continua.

Or, în legea adoptată pe muteşte de Senat, cei 15 iniţiatori,  printre care se află şi Andreea Cosma, fiica fostului baron Mircea Cosma, acuzat de fapte de corupţie de procurorii DNA, dar şi Cătălin Rădulescu, doar dacă te foloseşti pentru tine de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii şi primeşti „foloase materiale“, adică o şpagă vizibilă, poţi să rişti să fii acuzat. Însă, dacă o persoană publică doar intermediază o şpagă, fapta nu ar mai exista. „Este absurd să presupunem faptul că o persoană comite o asemenea infracţiune fără nici un fel de interes ori beneficiu personal, doar pentru a aduce foloase necuvenite unei terţe persoane“, susţine Cătălin Rădulescu, în expunerea de motive. De asemenea, acelaşi PSD-ist, cunoscut şi ca „deputatul AKM“, vrea să „să se determine o legăturăcert între fapta incriminată şi beneficiul rezultat în favoarea fătuitorului“, pentru că altfel nu ar fi vreo infracţiune de corupţie.  

Pedepse în favoarea inculpaţilor
Săptămâna trecută, Camera Deputaţilor a adoptat tacit trei proiecte de lege controversate iniţiate de „deputatul AKM“şi susţinute de alţi câteva zeci de social democraţi. Într-unadintre aceste iniţiative e prevăzut doar faptul că apelul la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, soluţionat de completul de 5 judecători, nu va putea fi declarat decât în favoarea inculpaţilor. Aşadar, dacă în primă instanţă la Curtea Supremă, un inculpat e condamnat la trei ani de închisoare, iar la adoua instanţă, adică la completul de 5 judecători primeşte 6 ani, acel inculpat va rămâne cu pedeapsa de 3 ani. Pe de altă parte, dacă la completul de 3judecători un inculpat econdamnat la trei ani deînchisoare, iar la completul de 5 îi dă achitare, inculpatul va scăpa de puşcărie. 

Iohannis, scos din circuitul de numiri
Într-un al doilea proiect adoptat tacit, PSD vrea ca preşedintele să fie scos în totalitate din procedura de numire a şefilor de la Curtea Supremă, a procurorului general al României şi a adjuncţilor săi, dar şi a procurorilor-şefi şi a adjuncţilor de la DNA şi DIICOT. În schimb, responsabilitatea numirii va reveni Senatului României, o instituţie pur politică.

De asemenea, şefii de la Curtea Supremă vor trebui să aibă o experienţă de cel puţin cinci ani în ÎCCJ, în timp ce procurorul-general, procurorul-şef al DNA şi DIICOT ar trebui să aibă o experienţă de cel puţin 16 ani în funcţia de procuror sau judecător. Pe e altă parte, pretendenţii la funcţia de procurori adjuncţi la aceste instituţii  vor trebui să aibă o experienţă de cel puţin 14 ani ca procuror sau judecător. 

Într-un alt proiect adoptat tacit, Rădulescu şi colegii social-democraţi vor ca inspectorii din cadrul Inspecţiei Judiciare să aibă un mandat de 9 ani, adică cu 3 ani mai mult ca în prezent, şi să aibă calificativul „foarte bine“ la ultimele trei evaluaări înaintea de numirea în această funcţie.

Lege cu dedicaţie aleşii locali 
Parlamentul a adoptat săptămâna trecută  un proiect de lege iniţiat de Cătălin Rădulescu care conţine două prevederi, pe cât de diferite, pe atât de importante. Pe de o parte, legea le oferă aleşilor locali - primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi de Consilii Judeţene – posibilitatea de a face afaceri, lucru interzis de lege până acum, tocmai pentru a descuraja traficul de influenţă sau dirijarea contractele din bani publici către propriile firme. Pe de altă parte, aceeaşi lege prevede că două infracţiuni care au lovit primari de la toate partidele – incompatibilitatea şi conflictul de interese - se prescriu după numai trei ani.