Culmea cinismului în politica românească
0Este interesant să vezi cum evoluează unii oameni politici. Prin anii '90, Liviu Dragnea gestiona cârciumi prin Teleorman, acumula capital privat şi îşi muta interesul spre politica locală - Prefectura, Consiliul Judeţean.
În aceeaşi perioadă, Mugur Isărescu încerca să pună pe picioare o instituţie - BNR -, să câştige încrederea instituţiilor financiare internaţionale, pentru că ţara să nu intre în faliment, iar că, prim-ministru, alături de preşedintele Emil Constantinescu, a depus eforturi şi a reuşit să convingă statele occidentale că merităm să intrăm în clubul euro-atlantic.
Deciziile privind aderarea noastră la NATO şi UE au fost conturate atunci, în perioada 1999-2000, când Mugur Isărescu se afla în fruntea Guvernului României. Cabinetele Năstase şi Tăriceanu au meritul că au ştiut să ducă mai departe şi să finalizeze aceste negocieri.
Prin 2008-2009, Liviu Dragnea îşi muta atenţia către mecanismele de putere de la Bucureşti. Avea destui bani şi influenţă în PSD pentru a pretinde acest lucru. Cam tot atunci - aflăm de la DNA, OLAF şi cu ajutorul investigaţiilor jurnalistice din ţară şi străinătate - avea o dinamică impresionantă de câştigat contracte cu Statul Român, prin firmele controlate.