Culisele fuziunii USR-PLUS. Cum se va numi noul partid

Dacian Cioloş şi Dan Barna FOTO Inquam Photos / George Călin

Fuziunea dintre USR şi PLUS va avea loc fie în vară, dacă vor fi anticipate, fie în ianuarie, dacă parlamentarele vor fi la termen- în luna decembrie. USR nu vrea să renunţe la nume, la statut şi la democraţia internă, cerinţe care pot fi acceptate de PLUS. Însă punctul sensibil al negocierilor va fi ponderea candidaţilor pentru parlamentare. Cioloş ar vrea paritate, în timp ce USR şi-a propus măcar un raport de 2 la 1, susţin surse politice.

USR şi PLUS au făcut primul pas spre fuziune, însă negocierilor sunt abia la început. În primul rând, e o dispută de orgoliu: liderii USR din teritoriu vor ca PLUS să le recunoască statul de frate mai mare şi mai puternic în Alianţă. „Noi avem parlamentari, organizaţii locale bine puse la punct şi bani de la buget cu care am ţinut în spate Alianţa 2020 la europarlamentare”, au explicat surse din conducerea USR pentru Adevărul. 

De altfel, unul dintre liderii USR i-a cerut lui Dacian Cioloş să recunoscă superioritatea USR „pentru că suntem mai vechi”, susţin sursele citate. Fostul premier i-a răspuns că superioritatea unui partid e decisă de electorat. „Mesajul lui Dacian Cioloş a fost clar: trebuie să anunţăm fuziunea pentru a da un semnal de unitate înainte de alegeri. Ulterior stabilim şi detaliile. E vorba de un management al emoţiilor şi orgoliilor. Asta vom face în perioada următoare”, susţin sursele citate. USR susţine fuziunea prin „absorbţie”, pentru a arăta că a înghiţit, de fapt, PLUS, în timp ce partidul lui Dacian Cioloş preferă titulatura de fuziune prin „contopire”, pentru a arăta egalitate între cele două formaţiuni. 

Doleanţele USR

Partidul condus de Dan Barna vrea neapărat să păstreze „identitatea brandului USR”, dar nu e musai ca noul partid rezultat din fuziune să se numească tot USR. „Ideea e să apară USR în titlu, să nu fie un nume cu totul nou, pentru că brandul are notorietate şi e foarte important pentru noi din punct de vedere electoral. Ar putea rămâne numele USR, iar pe siglă să mai punem un plus. Sau altă variantă. Rămâne să discutăm detaliile pe parcurs”, susţin surse din conducerea USR pentru „Adevărul”. 

De asemenea, echipa lui Dan Barna insistă ca noul partid să fie construit în baza statutului USR pentru a păstra democraţia internă. „La PLUS deciziile se iau mai autoritar, de sus în jos. La USR se dezbate şi se votează orice amendament. Important e ca la filialele să aibă în continuare autonomie, să nu fie impuse decizii de la centru”, susţin sursele citate. 

Marea problemă a negocierilor rămâne stabilirea listelor de candidaţi pentru alegerile locale, dar mai ales pentru alegerile parlamentare. La locale, USR ţine la raportul de 3 la 1, în timp ce PLUS ar vrea negocieri punctuale pentru fiecare localitate. „Noi nu vrem să existe acest procent rigid impus din start. Oricum, USR va avea la final mai mulţi candiaţi decât noi, pentru că are mai multe filiale”, susţin surse din PLUS pentru Adevărul. În ţară, acolo unde filialele USR şi PLUS nu vor reuşi să ajungă la un consens pentru liste comune, ordinea candidaţilor va fi stabilită pe baza sondajelor, nu a deciziilor impuse de la centru. 

USR ar vrea să existe un raport şi pentru alegerile parlamentare, miza cu adevărat importantă a negocierilor. „Nu putem accepta paritate, pentru că stăm mai bine în sondaje şi în teritoriu, ca organizare. Deci un raport trebuie să existe, chiar dacă nu va fi de 3 la 1. Trebuie să negociem. Să rămâmă măcar un raport de 2 la 1”, susţine unul dintre liderii USR din echipa Barna. De partea cealaltă, tabără anti-Barna susţine că PLUS nu trece pragul electoral fără USR, prin urmare ar trebui să fie respectat raportul de 3 la 1.