Niciunul dintre cei doi mari actori politici nu îşi doreşte o criză politică în acest moment, de aceea suspansul în privinţa explicaţiilor pe care liderii UDMR sunt aşteptaţi să le prezinte în faţa partenerilor de guvernare se prelungeşte neaşteptat de mult.

Marcel Ciolacu, care conform ultimului sondaj de opinie este şi liderul absolut al coaliţiei de guvernare, şi-a „pus piciorul în ghips” şi a dispărut din atenţia publică, iar cei trei lideri ai UDMR, Kelemn Hunor, Cseke Attila şi Tanczos Barna, au şters-o în concediu de odihnă în plină criză politică. Başca, liderul UDMR nici nu se sinchiseşte să-i mai răspundă la telefon premierului Ciucă.

Cuvântul cheie pare să fie „temporizare”. Foarte probabil, sondajul de opinie comandat imediat de către cei de la PSD, cu ajutorul căruia social-democraţii au luat pulsul electoratului în chestiunea UDMR, arată că nu există motive foarte mari de îngrijoare în ceea ce primeşte eventualele pierderi electorale.

Declaraţiile belicoase ale premierului Ungariei în privinţa amestecului de rase fie au trecut neobservate, fie au fost tratate cu indiferenţă de către electorat. Chiar dacă românii nu îşi asumă în mod explicit, un mic fior de rasism există la nivelul întregii societăţi. Posibil ca aceste declaraţii, dacă au ajuns la urechile lor, să-i fi uns pe suflet. Viktor Orban nu a declarat la Tuşnad, de exemplu, că Ungaria vrea Ardealul, ca să genereze furie sau ură în rândul românilor.

Dacă Klaus Iohannis nu s-ar fi grăbit să declare în mod public că îşi asumă o candidatură pentru funcţia de Secretar General al NATO, probabil că liderii politici de la Bucureşti ar fi ignorat cu totul semnalele de indignare primite de la Bruxelles şi şi-ar fi văzut nestingheriţi de planurile şi jocurile lor de putere.

Cum Iohannis a ţinut să pozeze într-un strălucit lider şi strateg regional şi european, adversarii sau chiar prietenii şi aliaţii săi au început să-i planteze deja diverse bombe în braţe. Nu este exclus ca Iohannis şi, implicit, România, să fie bombardaţi de acum înainte cu tot felul de provocări de genul celor lansate de Viktor Orban. 

Până să ajungă în postura de a rezolva probleme regionale, internaţionale şi intergalactice, Klaus Iohannis, alături de PNL şi generalul Ciucă, va trebuie să tranşeze problema prezenţei UDMR la guvernare. Într-o manieră care să nu genereze pierderi politice şi electorale foarte mari.

UDMR a fost cooptat la guvernare cu un singur obiectiv: revizuirea Constituţiei. Pe de o parte, aducerea la guvernare a formaţiunii conduse de Kelemen Hunor a avut rolul de a asigura o majoritate cât mai largă în declanşarea procesului de revizuire a Legii fundamentale, iar pe de altă parte UDMR trebuia să acţioneze ca un baros politic, cu ajutorul căruia actuala Constituţie să fie demolată. 

Iar Kelemn Hunor nu a ezitat să lovească direct la temelia Constituţiei şi să propună trecerea la republica parlamentară. O propunere pe care atât preşedintele României, Klaus Iohannis, cât şi liderul PSD, Marcel Ciolacu, nu doar că nu au respins-o, ci au îmbrăţişat-o cu foarte multă căldură.

Recent, Klaus Iohannis a declarat că proiectul revizuirii Constituţiei a fost pus la păstrare, în sertar, până în anul 2024. Deci, din acest punct de vedere, prezenţa celor de la UDMR la guvernare nu mai este utilă. Mai mult, alianţa cu un UDMR loial Budapestei a devenit o vulnerabilitate foarte mare pentru obiectivul lui Klaus Iohannis de a ajunge Secretar General al NATO.

PSD nu visează la funcţii externe pentru care trebuie să îndeplinească anumite standarde. Social-democraţii au doar obiective interne şi acestea vizează câştigarea tuturor alegerilor care se vor desfăşura în anul 2024. La birtul din sat, unde îşi face veacul electoratul PSD, rasismul este în plină floare. Astfel, PSD ar putea să condiţioneze eliminarea UDMR de la guvernare de preluarea celor două ministere, cu foarte mulţi bani, pe care aceştia le gestionează.

Singurul care pierde din această criză politică este premierul Nicoale Ciucă. Este un moment în care generalul simte pe pielea lui ce înseamnă să fii paraşutat în fruntea unui partid şi să depinzi de o singură persoană. Dacă se opune eliminării UDMR din guvern, Ciucă riscă să intre în conflict cu preşedintele Klaus Iohannis. Mai mult, liberalii care nu îl au la suflet ar putea chiar să iniţieze debarcarea acestuia din fruntea partidului.

Dacă Ciucă înghite broasca (foştii PDL-işti ar putea să-i explice teoria broaştei) şi acceptă eliminarea UDMR, acesta se vulnerabilizează în faţa partenerilor de guvernare de la PSD. Practic, Ciucă nu va mai avea nicio autoritate ca premier şi va fi cu totul la dispoziţia PSD. O situaţie ideală pentru partidul lui Ciolacu, deoarece va putea să impună şi decizii ceva mai nepopulare pe care, însă, nu le va deconta politic. De asemenea, un Ciucă aflat la cheremul total al celor de la PSD ar putea să rezolve şi problema diverselor scenarii privind trecerea acestui partid în opoziţie.

Lebăda neagră numită Viktor Orban a generat o criză politică pe care nimeni nu o aştepta în acest moment şi a arătat cât de vulnerabilă este coaliţia de guvernare aflată în fruntea statului român, dar şi cât de divergente sunt interesele politice pe care le au Klaus Iohannis, Nicolae Ciucă şi liderii PSD. O falie extrem de periculoasă care, dacă va fi speculată de adversarii externi, ar putea afecta în mod grav stabilitatea ţării.