Cu ochii la alegeri, guvernul Orban nu realizează pericolele uriaşe care pândesc România

Să fi ajuns şi premierul Orban în faza în care puterea îţi ia minţile? Altfel nu se explică cum nu realizează pericolele imense care îl aşteaptă în câteva luni, pericole ce ar putea afecta grav şi cetăţenii României. Deja se vede o prăbuşire în sondaje a PNL,  de la 45% la 33%. Dincolo de gestionarea aproape corectă a epidemiei de coronavirus, nu se văd alte măsuri care să micşoreze efectele asupra României.

Criza   economică mondială va afecta şi ţara noastră. Guvernul are o conlucrare strânsă cu preşedintele Iohannis. Nu mai există scuză rupturii între guvern şi preşedinte.

Moţiunea de cenzură ar paraliza funcţionarea guvernului Orban

Nu ne imaginăm că PSD, Ponta sau alte forţe politice ar dori să vină la guvernarea în perioada următoare. În niciun caz. Tot ce vor este să transforme guvernul Orban într-un guvern interimar, care să nu poată da OUG-uri, şi nici alte acte normative esenţiale. Doar guvernarea treburilor curente ale ţării. Sigur că, paralizat fiind de o astfel de moţiune de cenzură, guvernul Orban va privi neputincios la situaţiile economice sau de altă natură care necesită o intervenţie rapidă, iar opoziţia va câştiga electoral din neputinţa guvernului de a-şi îndeplini obligaţiile.

Nici măcar alegerile anticipate nu mai constituie o sperietoare pentru opoziţie, ele nu se mai pot organiza pentru că ar coincide cu cele la termen. Opoziţia câştigă enorm electoral din paralizarea guvernului Orban, aşa că ar fi un miracol să nu depune o moţiune de cenzură după 15 mai.

Cei 261 de parlamentari care au dărâmat guvernul Orban acum trei luni sunt tot acolo. Acum sunt şi mai furioşi după atacurile preşedintelui Iohannis la adresa parlamentului, căruia i-a imputat un spectacol „sinistru”!

Ministrul Florin Cîţu nu are ce căuta la ministerul Finanţelor 

Ministrul Cîţu îşi schimbă opiniile de la o zi la alta. Este optimistul de serviciu al guvernului, deşi datele de la execuţia bugetară şi specialiştii români şi străini îl contrazic zilnic. Este ţinut în post pentru „aburirea” poporului. Aburire care va înceta când nu va mai avea bani de pensii şi salarii, şi nici să împrumute nu va mai putea.

Iată exemple din declaraţiile ministrului Citu, care justifică afirmaţiile de mai sus.

Marţi: „Economia va ieşi mult mai bine decât ne aşteptam din această criză. Ştiu că am spus că au scăzut încasările, dar acum companiile au revenit, plătesc la timp şi estimez că în aprilie vom încheia mai bine decât credeam”. „Încasările sunt „puţin” sub nivelul de anul trecut.”

Miercuri: „Dacă execuţia bugetară nu este bună, investiţiile vor avea un semn de întrebare asupra lor, la plata salariilor va fi o problemă şi acolo. Plata pensiilor care sunt azi va avea o problemă, dacă avem o execuţie proastă. Deci execuţia bugetară este foarte importantă pentru a plăti cheltuielile pe care le avem azi.”

Încasări „puţin” sub nivelul de anul trecut! Peste câteva zile execuţia bugetară la martie  ne-a spus:

Veniturile statului au scăzut cu 25%, iar cheltuielile bugetare s-au majorat cu 10%. Încasările din TVA s-au prăbuşit cu 82% în martie anul acesta, prin comparaţie cu aceeaşi lună a anului trecut.

Dacă asta înseamnă pentru Florin Cîtu, „puţin” sub nivelul de anul trecut, ce caută în fruntea ministerului Finanţelor Publice? Ce va urma în aprilie şi mai, Dumnezeu cu mila!

Ministerul Finanţelor a avansat la recenta recitificare bugetară un deficit de 6,7%. Specialiştii spun că deficitul ar putea urca la 9-10%! De ce să-l credem pe Cîţu şi nu pe specialiştii independenţi?

Dl Cîţu vede o contracţie economică de 1,9%, Consiliul Fiscal o contracţie de 8-9%, iar agenţia Moody’s de 5%.

Datoria publică a României a crescut brusc de la 35% din PIB la 44% din PIB în doar 6 luni.

Acum câteva săptămâni ministrul Cîţu declara: „Bineînţeles că economia va avea altă structură după ce trece această perioadă, asta este, dar va fi o structură poate mai sănătoasă pe termen lung şi o structură care ne va ajuta să fim şi noi, poate, între primele economii din Europa după această perioadă”. Nu mai e nimic de comentat!

Agenţiile de rating Fitch şi Moody’s au scăzut perspectiva pentru România de la stabilă  la negativă. Dl Cîţu dă vina pe greaua moştenire.

Perspectivele crizei economice mondiale se întrevăd a fi dramatice. Ea nu va ocoli România, aşa cum speră dl Cîţu. Mai ales că România nu are resursele Germaniei sau Americii, să-i facă faţă.

Problema cu ministrul Cîţu este că nu are capacitatea  de analiză şi prognoză,  să vadă exact încotro se îndreaptă economia României. Iar premierul Orban şi preşedintele Iohannis  iau de bune aberaţiile sale. Ministrul Cîţut rebuia schimbat de mult din funcţie. Ne trebuia un ministru care să reducă drastic cheltuielile de funcţionare a statului, nu un habarnist care trăieşte în wishful thinking.

Ministrul Educaţiei, Monica Anisie

A propus preşedintelui Iohannis să nu se dea mai dea nici examenele naţionale, Bacalaureatul şi Evaluarea Naţională, mediile la aceste examene să fie stabilite de profesori şi sindicate, la „masa verde”. Să nu mai vină profesorii la aceste examene. Noroc că preşedintele nu s-a arătat impresionat de o astfel de idee. Elevii de la şcoli bune şi foarte bune ar fi avut medii mai mici, comparativ cu cei din rural!

Fiind prizonieră a sindicatelor, dna ministru Anisie nu vrea să-i supere reducând numărul de ore la 20, 25, 30 de ore/săptămână, la primar, gimnaziu şi liceu, aşa cum spune legea. Pentru că s-ar pierde norme didactice. Nici  să adapteze programele şcolare şi  manualele la noile planuri cadru. Rămâne cum am fost: ultimii din Europa la testele PISA, 44% dintre elevi analfabeţi funcţionali şi 47% dintre absolvenţii de gimnaziu nu ştiu cele patru operaţii aritmetice şi formule simple de arii şi volume. Şi cu elevii de gimnaziu prezenţi la şcoală 7 ore pe zi!

Între sănătatea elevilor şi normele profesorilor, ministrul Anisie a ales normele profesorilor. Crede premierul Orban, care o păstrează în funcţie, că nu va plăti la alegeri toate aceste aberaţii?

Gestionarea crizei adusă de epidemia de coronavirus

Spuneam că în general a fost bine gestionată. Totuşi, sunt şi unele excese care puteau fi evitate şi care nu sunt controlate şi stopate nici acum.

Este plină presa de exemple de amenzi date de poliţie (cea locală criticată dur chiar de ministrul de Interne), în mod nejustificat şi oricum exagerat. Ministrul Vela este incapabil să pună capăt acestor exagerări.

Echipa care gestionează starea de urgenţă nu face distincţie între judeţele care au foarte puţine cazuri de îmbolnăviri cu COVID-19, şi restul judeţelor, unde situaţia este gravă. Cum, necum, autorităţile din unele judeţe au reuşit să ţină epidemia sub control şi este puţin probabil să o scape din mână. Aici ar trebui relaxate restricţiile, pentru a permite reluarea circuitelor economice, cu perpectiva că restricţiile ar putea fi reintroduse dacă numărul de îmbolnăviri creşte brusc.

Riscul ca după 15 mai situaţia să escaladeze este mare. O bună parte a populaţiei nu mai vrea şi/sau nu mai poate să respecte restricţiile, după două luni de izolare în case. Unii nu mai au resurse de trai, alţii nu mai suportă să le controleze altcineva viaţa, dacă riscurile se diminuează semnificativ. Există riscul unor conflicte de stradă majore, dacă guvernul şi preşedintele nu dimensionează exact restricţiile proporţional cu riscurile. Trebuie urmate şi exemplul altor ţări, care stau mult mai prost decât noi la numărul de cazuri provocate de COVID-10.

În concluzie

Sunt mult mai multe pericolele grave care pândesc guvernul Orban, şi implicit România. Conducerea statului nu dă semne că înţelege aceste pericole, şi să ia măsurile necesare de  preîntâmpinare şi de  diminuare a  efectelor.  Ce facem, ne ducem cu capul în zid, aşa cum au procedat guvernele Ponta şi Dragnea? Ne-am bucurat degeaba când am înlocuit-o pe Dăncilă cu Orban?