Problema dlui Năstase nu e stilistica, fireşte, ci tematica obsesivă în care se învârte. De la nedreptatea dosarelor şi a încarcerării până la reaua voinţă a duşmanilor politici. Primul pe listă, cu voia dvs., preşedintele Băsescu. Totul, pare să ne spună autorul din umbra celulei mohorâte, are legătură cu asta! Inclusiv alegerile de duminică. De care atârnă, nu-i aşa, soarta ţărişoarei noastre.

În cea mai recentă postare, fostul premier face un apel către toţi cititorii: „La votul din 9 decembrie, votaţi şi în numele meu, împotriva lui Traian Băsescu“. Necesară precizare, altfel am fi crezut că dl Năstase şi-a reevaluat opţiunile şi a început să ţină cu dreapta. Lăsând gluma la o parte, trebuie să observăm că dumnealui transmite din spatele gratiilor acelaşi mesaj electoral ca tovarăşii din USL. Şi anume, că alegerile de duminică nu sunt pentru Parlament, ci pentru Preşedinţie. Cu alte cuvinte, pentru puterea totală.

Îndemnul vine ca post-scriptum la relatarea unui episod electoral petrecut la Brăila. O femeie l-ar fi întrebat pe Victor Ponta „când îl scoateţi de acolo“ pe Năstase. Răspunsul actualului premier a fost: „Îl vom scoate!“

Inutil să explic că promisiunea e o minciună gogonată. „Micul Titulescu“ nu poate scuti pe nimeni de puşcărie. Nici acum, nici după alegeri. Singurul care are posibilitatea de a da o graţiere, conform legii, e şeful statului. Adică, deocamdată, susamintitul Băsescu. Însă pentru asta trebuie depusă o cerere. Pe care dl Năstase ne anunţă că n-o va face, ştiind că nu mai are multă vreme de ispăşit şi că, în orice caz, riscă să nu-i fie aprobată. Motivele sunt simple.

Cerând graţierea, cel care se visa odinioară în fruntea ţării şi-ar recunoaşte, practic, vinovăţia. N-ar mai putea susţine că a fost închis ca să fie înlăturat din viaţa politică. Şi nici să rămână în conştiinţa publică şi în cărţile de istorie ca un martir al vremurilor noastre. Un fel de „Iuliu Maniu“, după cum ne asigură propagandiştii de serviciu ai Antenelor, întinând memoria unuia dintre marii oameni de stat ai istoriei noastre. Vă daţi seama ce comparaţie: de la făuritorul României Mari la găinăriile din „Trofeul Calităţii“!