Cu ce argumente atacă Opoziţia Codul penal la CCR
0
PNL şi USR au sesizat CCR după modificările controversate făcute la Codul penal de coaliţia PSD-ALDE. În opinia Opoziţiei, zeci de articole, printre care şi cel care-l scapă pe Liviu Dragnea de puşcărie, ar fi neconstituţionale.
Aleşii PNL şi USR au anunţat joi că peste 30 de articole din proiectul de modificare a Codului penal au fost atacate la Curtea Constituţională, în demersul Opoziţiei fiind prinse probleme atât de formă, cât şi de fond, în ceea ce priveşte iniţiativa adoptată miercuri de Parlament. „Sperăm că acest cod al protejării infractorilor nu va deveni lege niciodată“, a declarat deputatul Ioan Cupşa, reprezentant al PNL în Comisia specială pentru legile Justiţiei, structură unde au fost făcute modificările pentru o nouă formă a Codului penal.
Dezincriminarea abuzului în serviciu
Cele mai multe pagini ale argumentaţiei aleşilor din Opoziţie se referă la neconstituţionalitatea articolului 297, alineatul (1), adică abuzul în serviciu, infracţiune care ar urma să fie aproape complet dezincriminată, după cum susţin şi autorii sesizării CCR, în condiţiile în care e redusă limita maximă la 5 ani, de la 7 ani cât este în prezent în Codul penal sau este abrogată forma agravantă din Legea privind prevenirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, prin care este dat şi un spor de o treime. „Condiţionarea existenţei infracţiunii de obţinerea folosului material patrimonial ar conduce la sancţionarea unei fapte prin care, spre exemplu, funcţionarul a obţinut 2.000 de lei prin încălcarea dispoziţiilor legale şi nepedepsirea unei fapte prin care funcţionarul a cauzat intenţionat o pagubă de 1.000.000.000 de lei, dar nu a obţinut niciun beneficiu propriu“ se arată în sesizarea semnată de aleşi ai PNL, USR şi PMP.
În plus, e contestat şi partea de aplicabilitate a abuzului, condiţiile în care folosul material care duce la sancţionarea celui care face fapta ar reveni lui sau unor rude până la gradul II, fiind invocată inclusiv încălcarea Convenţiei Naţiunilor Unite împotriva corupţiei, cunoscută drept Convenţia de la Merida, document pe care România l-a ratificat. De asemenea, e invocat argumentul că nu va mai fi posibilă interzicerea unor drepturi, precum cel de a fi ales sau de a ocupa funcţia care a facilitat săvârşirea infracţiunii, aşa cum e în prezent.
Un alt articol prins în sesizarea pentru CCR este cel prin care mituitorul ar scăpa nepedepsit dacă deunţă fapta mai înainte ca anchetatorii să înceapă să investigheze anumite fapte, dar nu mai târziu de un an de la săvârşirea faptei, fiind invocat argumentul că prin o asemenea măsură „se doreşte protejarea celor care au luat mită si garantarea faptului că, după trecerea a un an nu mai pot fi traşi la răspundere“.
Neconstituţional e considerat şi articolul prin care este redefinit grupul infracţional organizat, în condiţiile în care noua definiţie ar încălca un articolul din Legea fundamentală privind previzibilitatea, claritatea şi precizia actelor normative. „apreciem că introducerea unei condiţii suplimentare legate de urmărirea unui beneficiu material este nejustificată şi intră în contradicţie cu textele constituţionale indicate mai sus. Astfel, este posibil ca grupul să fie constituit în vederea comiterii unor infracţiuni foarte grave, spre exemplu infracţiunea de omor, dar fără a se urmări obţinerea unui beneficiu material“, arată autorii sesizării.
Pedepsele mai mici încurajează infracţiunile
PNL a avut şi obiecţii în ceea ce priveşte eliberarea condiţionată, invocând faptul că prin reducerea perioadei de detenţie de „nu se asigură un just echilibru între dreptul fundamental al deţinutului, restrâns prin efectul sancţiunii penale, şi interesul general al societăţii“, fiind încălcat articolul trei din Constituţie.
De asemenea, articolul privind concursul de pedepse ridică probleme de constituţionalitate, în condiţiile în care sporul la pedeapsa poate fi de maximum 3 ani, nu o până la o treime din toate celelalte, fiind „încurajată continuarea activităţii infracţioanale“. Nu în ultimul rând, noul articol referitor la confiscarea extinsă ar avea probleme, la fel ca şi diminuara termenelor de prescripţie, din sfera confiscării extinse fiind scoase spălarea de bani şi formarea unui grup infracţional organizat.
Probleme de formă
Adversarii adoptării noului Cod penal au prins în sesizarea lor şi posibile nereguli de formă a iniţiativei, precum încălcarea principiului bicameralismului, depăşirea obiectivelor Comisiei speciale pentru legile Justiţiei şi omiterea luării în considerare a rapoartelor GRECO, precum şi lipsa studiilor de impact, ceea ce ar însemna încălcarea Legii de tehnică legislativă.
Se încarcă comentariile...
