Klaus Iohannis, după şedinţa CSAT: Am fost asigurat că nu e necesară ridicarea nivelului de alertă teroristă în România. Turcia rămâne un partener indispensabil

Preşedintele Klaus Iohannis a convocat, pentru marţi, o şedinţă a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), în cadrul căreia su fost analizate deciziile luate la vârful Alianţei Nord-Atlantice la reuniunea de la Varşovia din 8-9 iulie. În urma şedinţei CSAT, şeful statului a anunţat că Turcia rămâne un partener important al României.

UPDATE Preşedintele Klaus Iohannis, după şedinţa CSAT: 

Am ţinut astăzi prima şedinţă a CSAT de după Summitul NATO de la Varşovia. După cum ştiţi, Summitul a adus câteva decizii foarte importante pentru România, România în calitatea sa de membru NATO şi de partener care şi-a asumat un rol important pe securitate în regiune, partea sudică a Flancului Estic.

Aşa cum am spus şi la Varşovia, evaluarea noastră este că Summitul NATO a fost un succes pentru România. Am reuşit să obţinem tot ce ne-am propus, deci ne-am atins toate obiectivele la Summitul NATO. Dintre deciziile Summitului NATO de la Varşovia, doresc să le evidenţiez încă o dată pe cele care au o semnificaţie deosebită pentru România.

Primul lucru, prezenţa Aliată înaintată, adaptată pe dimensiunea sudică a Flancului Estic. Asta sună foarte complicat. Aici se încadrează brigada multinaţională, care va fi constituită pe teritoriul României, dar şi Iniţiativa de Instruire Intensificată.

A doua decizie importantă, aş spune foarte importantă pentru noi, este declararea Mării Negre ca fiind, atenţie, similar Mării Baltice şi Atlanticului de Nord, regiune de interes strategic pentru Alianţă. La acestea se adaugă opţiunile pe dimensiunile aeriană şi maritimă pentru o prezenţă Aliată în regiune la care lucrăm în perspectiva reuniunii miniştrilor apărării din această toamnă, din octombrie.

Şi, în fine, a treia decizie extrem de importantă este declararea capacităţii operaţionale iniţiale a sistemului anti-rachetă al NATO de la Deveselu.

Astăzi, în şedinţa CSAT ne-am concentrat asupra măsurilor necesare la nivel naţional pentru a implementa deciziile care s-au luat la Summitul NATO. Vorbim aici despre asigurarea condiţiilor pentru sprijinul statului gazdă conform standardelor NATO, precum şi demersuri active în plan militar şi diplomatic în dezbaterile Aliate şi în discuţiile cu autorităţile militare ale NATO, astea însemnând: noi suntem statul gazdă pentru brigada multinaţională şi trebuie să ne pregătim aşa cum se cuvine pentru a primi militarii care vin din altă parte, pentru a-i integra în structura de brigadă multinaţională.

Pe de altă parte, demersurile faţă de alţi aliaţi înseamnă negocieri pentru a-i convinge să trimită militari în brigada multinaţională şi la Iniţiativa de Instruire. În această chestiune, pot să vă spun că avem deja răspunsuri favorabile, fără să se fi concretizat decât la unele, în ceea ce priveşte participarea la brigada multinaţională de la cel puţin şase aliaţi. Doi dintre ei au declarat deja foarte clar cum participă, este vorba despre Polonia, care a spus că trimite o companie, şi despre Bulgaria, care a spus că trimite în jur de 400 de militari în această brigadă. Dar sunt şi alţii care sunt interesaţi şi avem negocieri pe care pot să le clasific drept foarte bune. Vom avea, în concluzie, suficienţi militari de la mai mulţi aliaţi pentru această brigadă.

Deciziile pe care le-am adoptat în Polonia impun o aplicare deplină, eficientă şi rapidă. În acest sens, toate instituţiile statului cu atribuţii în domeniu au fost lămurite în privinţa sarcinilor ce le revin. Mai în detaliu, am hotărât instituirea un grup de lucru care se va apuca începând de mâine, sub conducerea Consilierului pentru Securitate Naţională din Administraţia Prezidenţială, să pregătească toate demersurile. Aceste demersuri sunt multiple, unele chiar foarte complicate. Începând de la clarificări legislative care sunt necesare până la elaborarea unui calendar care arată foarte clar când, ce pas se face practic pentru constituirea acestor iniţiative, este nevoie de un grup de lucru interinstituţional care se va concentra în această perioadă pe elaborarea, în primul rând, a unei agende de lucru şi a unui calendar. Suntem destul de ambiţioşi şi militarii noştri au propus martie sau aprilie ca şi perioadă de constituire a acestei brigăzi multinaţionale, asta înseamnă declararea capacităţii iniţiale, în termeni de specialitate.

De asemenea, pe baza inputului nostru şi ţinând cont de discuţiile care se derulează la Bruxelles în cadrul NATO, aşteptăm propunerile structurilor de planificare ale Alianţei în ceea ce priveşte Marea Neagră. Suntem în contact cu toţi aliaţii interesaţi în vederea punerii în practică a deciziilor, pe care putem să le numim istorice, de la Varşovia. Toate aceste măsuri şi toate demersurile României vin practic în sensul aplicării Strategiei Naţionale de Apărare şi a consolidării poziţiei ţării noastre.

Temele incluse pe agenda şedinţei de astăzi au vizat şi alte teme de actualitate. Astfel, am evaluat situaţia din Turcia. Ca membru NATO, România este interesată de asigurarea securităţii şi stabilităţii în regiune, precum şi de respectarea spiritului democraţiei şi statului de drept. România s-a poziţionat foarte clar faţă de tentativa de lovitură de stat, condamnând acţiunile împotriva ordinii constituţionale şi a instituţiilor democratice din Turcia.

Turcia rămâne un partener strategic al României şi un aliat indispensabil NATO, un partener cheie al Uniunii Europene, dar şi un actor a cărui stabilitate şi ancorare în setul de valori comune euroatlantice şi europene este vitală pentru securitatea regională. Sunt convins că partenerii noştri turci sunt conştienţi de importanţa pe care o au în acest sens, respectarea instituţiilor şi valorilor democratice, a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

Am discutat şi despre Orientul Mijlociu şi implicaţiile situaţiei din această regiune atât pentru Europa, cât şi pentru ţara noastră. În acest sens, am solicitat ca Ministerul Afacerilor Externe să elaboreze şi să prezinte Consiliului Suprem de Apărare a Ţării o strategie adaptată cu privire la Orientul Mijlociu şi propuneri de acţiuni şi măsuri privind relaţiile României cu această regiune.

În condiţiile multiplicării atentatelor în Europa, şi mă gândesc aici, sigur, la evenimentele tragice din Franţa şi din Germania, a fost prezentată o evaluare a stării de securitate a României din perspectiva riscurilor şi ameninţărilor de natură teroristă. Am fost asigurat de toate instituţiile statului cu responsabilităţi în materie că nu există, în acest moment, raţiuni care să determine necesitatea ridicării nivelului de alertă teroristă mai sus de unde este acum, la „Albastru-precaut”.

Un alt punct de pe ordinea de zi a fost avizarea proiectului legii privind integrarea sistemului feroviar din România în spaţiul feroviar unic european. Sistemul feroviar din România, care se confruntă cu numeroase probleme, trebuie să devină unul competitiv şi eficient. Este un sector strategic atât din punct de vedere al securităţii naţionale, cât şi al dezvoltării României. Această lege, care a fost adoptată favorabil, vine în transpunerea unei directive europene.

UPDATE Şedinţa CSAT s-a terminat după două ore şi jumătate. Urmează ca preşedintele Klaus Iohannis să prezinte concluziile.

Astfel, şedinţa CSAT va avea loc la Palatul Cotroceni, începând cu ora 11.00, şi va fi prezidată de către preşedintele Klaus Iohannis.

În cadrul şedinţei se va analiza modul de reflectare a mandatului României în documentele finale ale Summit-ului NATO din 8-9 iulie, de la Varşovia, şi se vor stabili măsurile şi acţiunile care trebuie întreprinse pentru implementarea deciziilor adoptate. De asemenea, în şedinţa CSAT de astăzi se va discuta şi despre „situaţia regională în urma ultimelor evoluţii din Turcia“, au declarat surse oficiale pentru News.ro

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, în 9 iulie, după încheierea Summit-ului NATO de la Varşovia, că lucrările reprezintă un succes major pentru România, care şi-a atins toate obiectivele ce au fost fixate în cadrul mandatului stabilit de către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării.

„România a dovedit că nu este doar un beneficiar, ci şi un furnizor de securitate în regiune şi, foarte important, a dovedit că este un aliat credibil. Obiectivele nostre strategice au vizat reafirmarea unităţii NATO, consolidarea securităţii naţionale, descurajarea factorilor de risc existenţi şi plasarea României şi Mării Negre ca elemente centrale ale securitţi NATO. Am atins aceste obiective“, a precizat şeful statului.

Astfel, România a obţinut de la aliaţii săi sprijin pentru patru obiective: echilibrarea măsurilor de apărare şi descurajare pe flancul estic între segmentul nordic şi cel sudic; constituirea unei brigăzi multinaţionale pe teritoriul României şi decizia privind prezenţa maritimă şi aeriană aliată în sudul flanucului estic; un nou nivel în ce priveşte planificarea apărării NATO pentru România şi declararea capacităţii operaţionale a sistemului antirachetă de la Deveselu ce va deveni oficial o bază NATO.