România, în ofsaid în criza imigranţilor din UE. Ce şanse de succes are opoziţia preşedintelui Iohannis la planul Juncker

Preşedintele Klaus Iohannis se împotriveşte cotei de imigranţi impusă României de către Comisia Europeană. Decizia finală va fi luată peste câteva zile, la Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne, unde mai există ceva loc de negociere

Preşedintele Klaus Iohannis nu este de acord ca România să primească 6.351 de imigranţi, cota impusă de Comisia Europeană. „Nu considerăm că este o soluţie sau oportun să vorbim de cote obligatorii, calculate într-un mod foarte birocratic, contabiliceşte, aş putea spune, fără a consulta statele membre“, a spus preşedintele Klaus Iohannis. Poziţia sa vine la numai două zile după ce anunţase că România poate primi maximum 1.785 de persoane venite din Orientul Mijlociu sau din nordul Africii, refugiaţi care se află acum în Grecia, Italia şi Ungaria.

O decizie finală în chestiunea cotelor de imigranţi va fi luată la Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) de luni, 14 septembrie, la Bruxelles, unde vor participa miniştrii de Interne din toate statele membre UE. România va fi reprezentată de Gabriel Oprea, care a stabilit strategia României împreună cu preşedintele Iohannis. „Din partea României, va participa ministrul de Interne, cu care am avut o discuţie în această dimineaţă, iar mandatul ministrului de Interne la conferinţa JAI este să nu declare adeziunea noastră pentru cotele obligatorii“, a anunţat şeful statului. 

La prima vedere, pare că România se opune deciziei liderilor europeni, ceea ce înseamnă că va vota împotrivă la Consiliul JAI. Însă votul României contează puţin spre deloc, pentru că deciziile în Consiliul JAI se adoptă cu o majoritate calificată (vot favorabil din partea a 55 % din statele membre, care să însumeze minimum 65% din populaţia Uniunii). Iar în acest moment, în afara României, mai există numai o mână de ţări care se opun cotelor obligatorii. „Cehia, Slovacia, Polonia şi Cipru nu acceptă planul Juncker.  Deocamdată. Cred că o vor face tacit, sub presiune germană. Dar nu e sigur, fiecare zi şi fiecare mie de refugiaţi pot schimba atmosfera în Germania“, este de părere europarlamentarul PNL Traian Ungureanu.

Cu sau fără votul acestor state, majoritatea calificată oricum nu poate fi spartă. De aceea, Siegfried Mureşan, europarlamentar PMP şi purtător de cuvânt al PPE, spune că România trebuie să facă echipă, nu să se opună tocmai acum, când Europa are nevoie de coeziune. „România trebuie să fie parte a soluţiei europene. Nu ar fi serios din partea noastră să tragem obloanele şi să spunem că nu e problema noastră. Dacă va fi o criză care ne va lovi şi pe noi, spre exemplu o criză a refugiaţilor din Ucraina, vom avea pretenţia să fim ajutaţi de restul statelor UE. Politicienii care ne învaţă să ne temem de imigranţi ne fac rău“, a spus Siegfried Mureşan pentru „Adevărul“.

„MAI MULT DECÂT ATÂT NU SE POATE“
Reuniunea JAI rămâne decisivă în chestiunea cotelor de imigranţi. Practic, toate statele se vor aşeza la masă şi vor propune soluţii, mai ales ţările care în acest moment sunt ostile împărţelii făcut de Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene. „La masa negocierilor va fi avansată altă cotă. Cu siguranţă, Bruxelles-ul nu poate obliga România să primească un anumit număr de imigranţi, dar, în spiritul construcţiei europene, trebuie să fim solidari cu cei care fug din calea războiului. Cei de la Bruxelles nu au de unde să ştie realitatea de la noi din ţară. România are capacitate limitată, mai mult decât a anunţat preşedintele Iohannis nu se poate. Trebuie să fim solidari, dar să nu ne fie securitatea pusă în pericol“, a declarat, pentru „Adevărul“, europarlamentarul PSD, Cătălin Ivan.

De partea cealaltă, Siegfried Mureşan nu se aşteaptă la mari schimbări. „Consiliul JAI poate aduce mici ajustări planului prezentat de Juncker, însă cotele obligatorii vor fi respectate. Cu siguranţă nu vor fi mari modificări. Şi noi, în Parlamentul European, am adoptat o rezoluţie prin care exprimăm susţinere pentru măsurile propuse de CE în domeniul migraţiei. Deci există o majoritate pro-cote. Cred că decizia JAI va fi foarte aproape de iniţiativa Comisiei“, crede Mureşan.

LIPSA SOLIDARITĂŢII, AMENDATĂ
Ce riscă România dacă se va arăta consecventă în refuzul de a-i primi pe cei 6.351 de solicitanţi de azil distribuiţi de UE? „Legal, nu poate risca ceva, însă ca imagine, riscă să fie una dintre ţările care nu sunt aproape de coeziunea europeană, de spiritul european, ceea ce ar adăuga un plus de probleme cu privire la imaginea României“, se teme europarlamentarul liberal, Norica Nicolai. Totuşi, dincolo de obraz, am putea fi sancţionaţi şi financiar.

„Există o idee în planul care a fost înaintat ca statele care nu pot prelua momentan, e vorba despre o perioadă care este acolo indicată, de 12 luni, refugiaţi pe teritoriul lor din motive obiective, să plătească o compensaţie financiară de 0,002% din PIB, dar şi acest element este supus discuţiei şi negocierii statelor membre“, a punctat ministrul de Extrene, Bogdan Aurescu.

Dacă ministrul vorbeşte, mai degrabă, despre un acord de principiu, Siegfried Mureşan spune că, de fapt, regulile sunt stabilite foarte clar şi oferă aceleaşi cifre. „Comisia spune foarte clar: un stat poate respinge cotele de imigranţi numai în situaţii excepţionale. Iar situaţie excepţională înseamnă caz de catastrofă naturală. Ţara care refuză cotele de imigranţi va fi penalizată cu 0,002% din PIB. Însă un stat nu poate opta direct pentru amendă în locul cotei de imigranţi“, explică Siegfried Mureşan. Spre exemplu, dacă România ar ajunge în situaţia de a fi penalizată, ar trebui să plătească 2, 9 milioane de euro, o sumă modică la nivel de stat. „Şantajul cu penalităţile nu va fi aplicat la vedere.Va fi mascat în proceduri. Dar cel mai important e că UE a intrat într-o aventură fără sfârşit şi nimic nu va mai rezista mai mult de o lună, o săptămână sau o zi“,
conchide, pesimist, Traian Ungureanu. 

Rezolvarea românească: comitete şi comiţii inutile
România caută soluţii pentru criza imigranţilor în manieră proprie: Guvernul a creat un consiliu, Parlamentul a activat două comisii, iar Preşedinţia a convocat Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT). Să le luăm pe rând.

• O primă comisie care se ocupă de tema imigranţilor este cea de Afaceri  europene din cadrul Senatului, condusă de liberala  Anca Boagiu. Organismul are sarcina de a elabora un document care, în urma aprobării plenului Senatului şi a deciziilor CSAT de săptămâna viitoare, va prezenta poziţia întregului stat, potrivit declaraţiei  făcute chiar de Boagiu.

• Parlamentarii dincomisiile de apărare, politică externă, afaceri europene ale Camerei Deputaţilor şi Senatului şi Comisia specială a Parlamentului pentru aderarea României la Spaţiul Schengen au decis că e necesară o altă comisie, una specializată pe problemele legate de migraţie, azilanţi şi refugiaţi, după cum a declarat deputatul Laszlo Borbely.

• Reprezentanţi ai Departamentului de Informaţii şi Protecţie Internă din MAI, MApN, Ministerul Finanţelor, Ministerului Transporturilor, SRI, SIE, Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale vor face parte din grupul de implementare a Strategiei naţionale privind imigraţia. Toate aceste instituţii vor fi coordonate de vicepremierul Gabriel Oprea.

• CSAT  este o altă structură instituţională care se pronunţă în problema migranţilor şi a cotei de refugiaţi. Preşedintele Iohannis a convocat CSAT-ul  pentru data de 17 septembrie, la trei zile după ce problema refugiaţilor va fi rezolvată deja la Bruxelles. (Radu Eremia)