Criza facturilor la energie şi gaze. Cine pierde şi cine câştigă?

FOTO Shutterstock

De la 1 februarie a intrat în vigoare OUG nr. 3/2022 care cuprinde noile măsuri adoptate de guvernul PNL – PSD – UDMR privind compensarea facturilor care au generat multe tensiuni în societate.

O schemă de sprijin, adoptată în regim de urgenţă, valabilă până la data de 31 martie 2022 şi care vizează plata facturilor la energie şi gaze atât pentru persoanele fizice, cât şi pentru companii.

De altfel, studiile sociologice au surprins faptul că îngrijorările românilor privind facturile uriaşe la gaze şi energie au început să se amplifice tot mai mult în ultima lună. Alte subiecte, precum teama faţă de pandemia de coronavirus, care a dominat în ultimii doi ani topul tuturor neliniştilor populaţiei, pierde tot mai mult teren, un semn cât se poate de clar că oamenii s-au obişnuit deja cu prezenţa virusului şi încep să-l perceapă şi să-l trateze ca atare şi că altele sunt priorităţile românilor în acest moment.

Conform unui sondaj CURS, realizat la nivel naţional în perioada 22-29 ianuarie 2022, 64% dintre români sunt foarte îngrijoraţi/destul de îngrijoraţi de creşterea preţurilor la electricitate, în timp ce 58% dintre români sunt foarte îngrijoraţi/destul de îngrijoraţi de creşterea preţurilor la gaze. De asemenea, şi creşterea preţurilor la alimente stârneşte o frică uriaşă în rândul populaţiei, 73% dintre aceştia fiind foarte îngrijoraţi/destul de îngrijoraţi.

În acelaşi timp, românii consideră că problema preţurilor (inclusiv cele la energie/facturi) ar trebuie să fie unul dintre cele mai importante obiective aflate pe masa guvernului, 31% dintre respondenţi apreciind acest lucru. În contrapondere, doar 14% dintre români mai consideră că pandemia trebuie să fie o prioritate pentru guvernul Ciucă.

În faţa disperării care a cuprins la propriu populaţia, ştirile privind situaţiile în care facturile de-a dreptul astronomice la energie sau gaze au băgat consumatorii direct în spital au ţinut prima pagină a publicaţiilor, întreaga clasă politică, fie că vorbim despre partidele aflate la putere, fie de cele în opoziţie, a reacţionat extrem de anemic încercând să paseze vina sau responsabilitatea de la un actor politic la altul.

Cu ochii fixaţi la sondajele de opinie, îngrijoraţi să nu piardă prea mult din preţioasele procente electorale, politicienii au dat startul unui adevărat festival de ipocrizie cu scopul de a apărea într-o lumină cât mai favorabilă în faţa românilor. 

PNL – a „punctat” mai întâi prin Virgil Popescu, ministrul Energiei, care a instigat populaţia să nu plătească facturile calculate eronat, fără ofere la schimb nicio soluţie concretă pentru rezolvarea acestei situaţii. „Dacă aş primi o factură calculată eronat, nu aş plăti-o, aş merge la furnizor, apoi la ANRE şi ANPC” – a declarat extrem de senin ministrul liberal, uitând, probabil, de penalităţile care se aplică pentru neplata facturilor, urmate de debranşare, sau de birocraţia care paralizează accesul cetăţenilor la instituţiile unde ar putea depune plângeri. Liberalii au pulsat apoi prin ministrul Justiţiei, care a solicitat pe un ton ferm procurorilor să ia cu asalt furnizorii de energie şi să ancheteze facturile. Totuşi, e bine că ordinul ministrului Justiţiei nu s-a dat chiar direct din Modrogan, de la şedinţa de partid.

Premierul Nicolae Ciucă –  deşi ar fi trebuit să-i execute scurt pe cei doi miniştrii pentru declaraţiile nefericite care au afectat atât imaginea guvernului pe care îl conduce, cât şi pe cea a partidului pe care îl reprezintă, Ciucă a demonstrat că nu are autoritatea politică necesară pentru a se impune în faţa PNL sau a preşedintelui Iohannis. În schimb, generalul Nicolae Ciucă a reuşit să ceară şi să obţină demiterea unui simplu secretar general din ministerul Energiei, făcut vinovat pentru „eroarea materială apărută în ordonanţa de urgenţă privind măsurile din energie”. O victorie cam neînsemnată, totuşi, pentru un mare general. 

Klaus Iohannis – a făcut toate demersurile posibile pentru a evita o coliziune frontală cu această criză care afectează milioane de români. Deşi gravitatea situaţiei ar fi reclamat o intervenţie fermă a preşedintelui României, prin convocarea unor consultări la Cotroceni cu toate partidele parlamentare, Klaus Iohannis, aflat pe un trend descendent în preferinţele electoratului, şi-a umplut agenda de preşedinte cu activităţi care sunt departe de agenda cetăţeanului.

PSD – pare că se află mai degrabă la „olimpiada plafonărilor”, pe care încearcă să o câştige cu orice preţ, decât la guvernare. Până în acest moment, viziunea social-democraţilor s-a limitat doar la a propune o serie de plafonări de la facturile la energie şi gaze până  la plafonarea preţului la unele alimente. În acest ritm, foarte probabil, în viitorul foarte apropiat PSD-iştii vor propune inclusiv plafonarea aerului respirat de fiecare român.

AUR – vedeta momentului în sondajele de opinie a reuşit cu multă graţie să evite subiectul facturilor la gaze şi energie. Din păcate, unioniştii nu au reuşit să facă nicio „listă neagră a facturilor”, în schimb şi-au delectat publicul cu lista „organelor de presă toxice”. Cum ura consumă extrem de multă energie, foarte probabil, electoratul celor de la AUR s-au încălzit bine înjurând site-urile de ştiri şi televiziunile care nu le sunt pe plac. De altfel, ultima declaraţie a liderului AUR pe acest subiect datează din 12 ianuarie, o declaraţie făcută enpassant, George Simion fiind, cum altfel, într-un turneu de promovare a partidului.

USR – au fost mult mai preocupaţi în această perioadă fie de luptele interne între diversele aripi din partid (a se vedea recenta dispută privind funcţia de secretar general adjunct de la Senat), fie să se războiască cu cei de la AUR pe reţelele de socializare. Dacian Cioloş, proaspătul lider al USR, nu a reuşit să livreze mai nimic publicului până în acest moment, iar mandatul său de preşedinte al partidului stă sub semnul întrebării. Totuşi, la începutul noii sesiuni parlamentare cei de la USR au anunţat depunerea unei moţiuni simple împotriva ministrului Energiei. Evident, fără nicio şansă de a genera demisia/demiterea acestuia din fruntea ministerului.

*

Cu un preşedinte total absent din viaţa cetăţii, o coaliţie de guvernare pusă zilnic pe scandal, o opoziţie în care un partid promovează legionarismul, iar celălalt progresismul, românii se luptă din greu să supravieţuiască crizei generate de facturile de la gaze şi energie. Pentru că nu pot face faţă facturilor, spitalele au devenit adevărate congelatoare, şcolile şi-au închis porţile iar elevii au fost trimişi să studieze în on-line, inclusiv accesul în unele muzee a fost limitat, fiind permis doar cu programare, din cauza creşterii preţului la energia electrică. În anul 2022, românii s-au întors din nou la celebrul program de „strângere a curelei”. Mai rămâne doar să li se promită şi „luminiţa de capătul tunelului”.