Cristian Buşoi: Incompetenţa şi indolenţa PSD au blocat Bucureştiul. 7 propuneri pentru a fluidiza deplasarea în oraş

Cristian Buşoi: Incompetenţa şi indolenţa PSD au blocat Bucureştiul. 7 propuneri pentru a fluidiza deplasarea în oraş

Cristian Bu;oi FOTO Cosmin Iftode

Administraţia pesedista a lăsat o Capitală sufocată de lucrările neterminate la infrastructură, aglomeraţie, blocaje, insuficienţa parcărilor, un transport în comun murdar şi prost gestionat. Cristian Buşoi, potenţial candidat la Primăria Capitalei, prezintă şapte propuneri pentru fluidizarea traficului.

Ştiri pe aceeaşi temă

„Administraţia pesedista a lăsat o Capitală sufocată de lucrările neterminate la infrastructură, aglomeraţie, blocaje, insuficienţa parcărilor, un transport în comun murdar şi prost gestionat. Experienţa ultimilor 25 de ani de administraţie în Bucureşti ne arată clar că ceea ce i-a lipsit Capitalei noastre nu au fost ideile, ci calitatea celor care le-au pus în practică. Au lipsit implicarea şi o doză necesară de responsabilitate atunci când vorbim de administrarea unei comunităţi de circa două milioane de oameni“, se arată într-un comunicat de presă al lui Cristian Buşoi.

Buşoi propune şapte puncte pentru a facilita o deplasare mai bună în cadrul oraşului:

1.      Realizarea de urgenţă, împreună cu Guvernul României, a centurii
ocolitoare a Capitalei care reprezintă de mai mulţi ani un punct nevralgic pentru administraţia locală. Traficul intens şi timpul de staţionare mare pe benzile existente ale centurii actuale îi determină pe şoferi să traverseze oraşul prin centru, lucru care sporeşte aglomeraţia. O centură realizată în regim de autostradă garantează un trafic mai redus pe străzile şi bulevardele din Capitală.

2.      Creşterea numărului staţiilor de metrou şi urgentarea liniei
către Aeroport. Ultimul termen avansat, anul 2021, este nesatisfăcător.
Metrorex se află în subordinea Guvernului, dar primarul general nu poate şi nu are voie să stea cu mâinile în sân. Este nevoie de o regândire, în parteneriat cu Guvernul, a staţiilor de metrou, astfel încât acest mijloc de transport să aibă staţii mai frecvente şi să se extindă într-un ritm mai alert. La Paris, metroul are 245 de staţii răspândite pe o suprafaţă de doar 87 km2, în timp ce metroul din Bucureşti acoperă, cu doar 51 de staţii, o suprafaţă de 5 ori mai mare. În concluzie, este nevoie de staţii mai dese care să deservească toate cartierele Capitalei.

3.      Finalizarea lucrărilor de infrastructură deja începute. Astfel,
vor fi fluidizate zonele blocate de lucrări şi se va realiza o coerenţă a actului de administraţie locală. Capitala noastră s-a transformat într-un şantier din cauza faptului că termenele de execuţie nu au fost respectate. Această meteahnă a lucrului făcut de mântuială trebuie să înceteze! Trebuie începute şi finalizate lucrări noi de infrastructură, închiderea inelului median, pasaje, lucrări mari de infrastructură.

4.      Modernizarea transportului public. Transportul public trebuie
modernizat astfel încât să fie atractiv pentru bucureşteni, iar aceştia să se simtă stimulaţi să renunţe la deplasarea cu maşina personală la serviciu. Creşterea numărului de autobuze, tramvaie şi troilebuze este o măsură non-negociabilă pentru un transport în comun eficient. Trebuie implementat un sistem de panotaj care să indice timpul rămas până la venirea următorului autobuz, tramvai sau troilebuz, soluţie adoptată de mai multe capitale europene.

5.      Măsuri de fluidizare. Crearea de benzi unice pentru RATB este
singura metodă prin care poate fi asigurată frecvenţa şi predictibilitatea mijloacelor de transport în comun. Fluidizarea traficul se poate realiza şi prin introducerea de sensuri giratorii în intersecţiile de pe străzile secundare. Oraşe importante ale României, precum Braşov şi Sibiu, au experimentat acest sistem şi au avut rezultate eficiente. În plus, trebuie repus în funcţiune şi extins sistemul computerizat de management al traficului, care să asigure sincronizarea inteligentă a semafoarelor în funcţie de condiţiile de trafic pe fiecare sens de mers.

6.      Elaborarea unei strategii menite să încurajeze transportul
alternativ, în defavoarea maşinilor personale. Prin metode fiscale, companiile private pot încuraja angajaţii să îşi răsplătească angajaţii care nu vin la serviciu cu maşina. În cadrul acestui plan, firmele plătesc angajaţilor o sumă de bani pentru a nu veni cu autoturismul personal la serviciu. Acest comportament poate fi determinat din partea agenţilor economici fie prin impozitarea diferenţiată a locurilor de parcare, fie prin deduceri de la plata taxelor locale, în funcţie de metoda considerată mai avantajoasă în urma consultării mediului privat.
Oamenii trebuie încurajaţi să utilizeze bicicletele, prin construirea de piste speciale şi locuri de parcare aferente. Pistele de biciclete vor fi realizate prin delimitarea lor în spaţiul dintre trotuare şi carosabil pentru a nu perturba deplasarea pietonilor, dar nici pe cea a maşinilor. Exemple celebre, precum Amsterdam sau Berlin, ne arată funcţionalitatea acestui model. Vom avea consultări cu organizaţiile societăţii civile care reprezintă drepturile bicicliştilor pentru a evita greşelile realizate în această privinţă de către primarii anteriori.

7.      Construcţia de noi parcări, unele dintre ele gratuite, mai ales
la intrările în oraş (supraterane) pentru a descuraja traversarea centrului Capitalei cu autoturisme. Printr-un parteneriat public – privat se pot construi noi parcări în centrul oraşului şi vom susţine, în colaborare cu administraţiile de sector, măsuri de suplimentare a numărului de parcări în zonele aglomerate.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: