Crin Antonescu, despre revizuirea Constituţiei: „Puterea judecătorească este Înalta Curte, nu procurorii“

Crin Antonescu, despre revizuirea Constituţiei: „Puterea judecătorească este Înalta Curte, nu procurorii“

Crin Antonescu, preşedintele Comisiei de revizuire a Constituţiei FOTO Adevărul

Preşedintele Comisiei de revizuire a Constituţiei, liberalul Crin Antonescu, a vorbit, duminică seară, la Antena 3, despre amendamentele USL adoptate în noul proiect de revizuire a Legii fundamentale. Preşedintele PNL a spus că actuala Lege fundamentală a fost modificată pentru ca viitorul preşedinte să nu o mai poată interpreta în mod abuziv.

Ştiri pe aceeaşi temă

Despre amendamentele din noua Constituţie:

Angajamentul de a revizui Constituţia  a fost fundamental în campania electorală. Această Constituţie, concepută în 1991, foarte devreme, a fost suficient de bună încât să permită trecerea României la un regim democratic. Am simţit nevoia să completăm, să întărim nişte drepturi, cum ar fi inviolabilitatea corespondenţei sau egalitatea în drepturi a contribuabililor, a firmelor private şi a statului. Toate aceste lucruri apar în Constituţiei, întăresc caracterul democratic al statului românesc.

Am simţit nevoia să întărim nişte obligaţii pe care statul le are faţă de cetăţean. În sensul acesta rămâne capitolul privind statutul social al statului.

În zona juridică avem regimul proprietăţii, care se prezumă licită. Dacă cineva doreşte să pună în discuţie proprietatea unui cetăţean trebui să dovedească faptul că a fost dobândită ilicit.

Despre Justiţie:

Procurorii rămân magistraţi în statul român. Dacă vrem să luptăm împotriva corupţiei avem nevoie de procurori puternici, de procurori liberi. Nu există independenţa justiţiei dacă nu echilibrăm lucrurile. Puterea judecătorească este Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, nu procurorii, ei sunt parte. Va fi egalitate de arme în Justiţie. Un alt articol important spune că probele obţinute ilegal sunt nule.

Despre zona politică:

Am avut o serie de crize generate de neclarităţile legate de raportul între puteri sau între preşedinte-Guvern-Parlament. Am avut criză în 2007, apoi o criză în 2009, care a îmnsemnat vot în Parlament, căderea guvernului Boc, refuzul preşedintelui de a-l numi pe Klaus Iohannis premier. În 2010 am avut un alt tip de criză, generată de tăierea salariilor. În 2012 am avut o permanentă ameninţare că, indiferent ce va vota poporul român, preşedintele nu va desemna un premier din partea USL, pentru că nu-i plăcea lui. Am modificat Constituţia, astfel încât niciodată să nu se mai poată întâmpla ca preşedintele să o poată interpreta în mod abuziv.

Oamenii vor ca preşedintele să nu aibă toată puterea, să nu fie partizan. Asta a însemnat clarificarea prerogativelor preşedintelui. Şeful statului nu este şi şeful Guvernului. Ideea că, reducând cu un an mandatul, preşedintele a rămas cu mai puţine atribuţii  este hazlie. Preşedintele SUA, cel mai puternic om din lume, are mandat de patru ani. Dacă acel om, care are de condus o planetă, poate, atunci şi preşedintele României poate să spună ce are de spus în patru ani.

Nu e bine să laşi foarte mult un şef într-un loc, pentru că intervine o dependenţă a celor care sunt în subordinea sa, de exemplu, serviciile secrete. E totuşi mult cinci ani de mandat prezidenţial.

Despre "dictatura Parlamentului":

Parlamentul îşi întăreşte puterea, nu va mai fi o maşină de aprobat ordonanţe. Va avea un cuvânt mult mai greu, când o moţiune simplă, adoptată, va demite ministrul. Nu există zi mai grea pentru premierul britanic ca atunci când se duce să vorbească în Parlamentul britanic. În SUA, de foarte mulţi ani, cei mai înalţi demnitari merg în faţa parlamentarilor.

Independenţa justiţiei trebuie întărită. Parchetele trebuie să-şi facă treaba. Este normal ca în fruntea unui organism care reprezintă puterea judecătorească, CSM, să fie un judecător, nu un procuror. Nu e corect ca în procese în care se decide din rea credinţe, să se ducă omul la CEDO, să câştige despăgubiri şi judecătorii să nu plătească.

Despre stema pe drapel:

Eu am votat pentru stema regală, nu era ceva fără precedent. Avem cazul Serbiei, Ungariei, Rusiei. Stema care va fi pe steag nu este comunistă. Această stemă are crucea, are vulturul, elemente din stema regală, este o variantă din stema naţională. 

Apare în Constituţie rolul Casei Regale în constituirea statului românesc şi mă bucură foarte mult.Împreună cu Victor Ponta am promis alegătorilor că voi revizui Constituţia şi nu fug de responsabilitate.

Despre ACD:

Ar fi câteva explicaţii pentru faptul că nu a funcţionat Alianaţa de Centru Dreapta. Domnul Daniel Constantin este apropiat de PSD. Dacă doresc să oficilizeze legătura cu PSD, să-i întrebe. 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările