Cozmin Guşă: CSAT ar trebui să se sesizeze în dezbaterea prinvind ofiţerii acoperiţi

Consultantul politic Cozmin Guşă susţine că discuţia despre ofiţerii acoperiţi este ”inconştient de lejeră” în spaţiul public românesc, arătând că declaraţii precum cele ale lui Traian Băsescu ar putea chiar vulnerabiliza instituţii ale statului.

”Mă deranjează lejeritatea cu care un om care a condus România şi care ar fi trebuit să se califice la locul de muncă în 10 ani discută despre ofiţeri acoperiţi şi într-un sens peiorativ, la fel ca Victor Ponta, din condiţia lor posibilă de culpabili, dacă dânşii consideră că a fi ofiţer acoperit este culpabil. Probabil că sunt primii vizaţi într-o eventuală discuţie publică, de-a fi fost la rândul lor ofiţeri acoperiţi. Există nişte categorii, pe lângă aceşti culpabili, care pot să fie foşti ofiteri acoperiţi care nu şi-au făcut treaba cum trebuie sau chiar foşti ofiţeri ai statului comunist care au cam trădat în 1989, fie că şi-au însuşit bunuri ale fostei Securităţi, şi-au mai deservit din când în când structurile de informaţii... asta este o categorie care blamează această entitate de ofiţeri acoperiţi. Sunt alţii necalificaţi care vorbesc despre asta, de la fel de fel de analişti chiar până la Victor Ponta, sau sunt unii timoraţi care nu se simt bine cu această calitate de ofiţeri acoperiţi”, a explicat Cozmin Guşă, la Realitatea TV.

Guşă: Ofiţerii acoperiţi, bagatelizaţi. Baronii, toleraţi

Am ajuns la o situaţie ”aberantă” în care considerăm că un ofiţer acoperit este ceva nociv, ”ceva asemănător baronului”, consideră consultantul politic. ”Ponta face referire la un ofiţer acoperit care ar putea conduce partidul, fără să fie deranjat că partidul a fost condus de baroni”, completează acesta.

Sesizarea acestor derapaje în spaţiul public ar trebui să vină din partea CSAT, a mai afirmat Cozmin Guşă. ”Nu poţi să permiţi să demonizezi această calitate de ofiţer acoperit care este prezentă în oricare stat”, a precizat acesta. ”Ce mai este statul acesta dacă un fost preşedinte şi un fost prim-ministru se ţin de mână şi nimeni nu ii trage la răspundere că poate vulnerabilizează instituţiile statului român?! Începem să bagatelizăm rolul anumitor categorii în societate şi să tolerăm altele, precum baronii...”, a adăugat consultantul politic.

”Statul va deveni mult mai slab, în această logică strâmbă. Nu câştigăm nimic în dezbaterea publică dacă afirmăm că cineva este un ofiţer acoperit. Câştigăm dacă vedem cum un ofiter acoperit este tolerat să execute misiuni ilegale împotriva statului român. Dacă devoalăm ofiţeri acoperiţi pentru că aşa le place lui Ponta sau Băsescu este o dovadă de inconştienţă”, a mai precizat Guşă.

În analiza făcută de Cosmin Guşă, acesta pare însă să nu ţină cont de faptul că legea din România prevede în mod expres care sunt limitele în care serviciile secrete se pot folosi de ofiţeri acoperiţi în activitatea lor. Astfel, potrivit statutului ofiţerilor de informaţii, acestora le este interzisă asocierea şi aparatenenţa politică şi sindicală, precum şi dreptul de a candida şi de a fi aleşi în administraţia publică locală, în Parlament sau ca preşedinte al României.

De asemenea, ei nu pot desfăşura nicio activitate politică, cu excepţia dreptului la vot. De asemenea, potrivit legii, magistraţilor nu le este permis să fie ofiţeri acoperiţi, aceştia completând anual declaraţii pe proprie răspundere în sensul că nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii, 

„Funcţia de magistrat este esenţialmente incompatibilă cu cea de colaborator cu serviciile secrete, indiferent de forma pe care aceasta o îmbracă. Punctul 10 din Magna Carta a Judecătorilor, adoptată de Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni, prevede în mod explicit că ,,în exercitarea atribuţiei de a soluţiona cauze, judecătorul nu poate primi nici un fel de ordin sau instrucţiune, nici să fie supus vreunei presiuni ierarhice şi este ţinut să respecte doar legea“, se arată şi într-o scrisoare a Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România adresată CSM-ului, în iunie 2015, după ce Traian Băsescu declarase că în Justiţie sunt ofiţeri acoperiţi.

În aceste condiţii, devine tot mai evident că separarea puterilor în stat, toleranţa zero în cazul corupţiei şi un control eficient al serviciilor secrete pot feri România de probleme în cazul funcţionării ca stat democratic.