Costurile democraţiei: finanţarea partidelor politice de la bugetul de stat

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
SURSA: dawn.com
SURSA: dawn.com

Prin legea 334 din anul 2006 privind finanţarea partidelor politice s-a urmărit  asigurarea principiului egalităţii de şanse în competiţia electorală.

De aceea, una dintre sursele de finanţare a partidelor politice din România este bugetul de stat. Din datele de care dispun, numai pentru campania electorală din decembrie 2020, AEP (Autoritatea Electorală Permanentă) urmează să vireze imensa sumă totală de 30 mil. Euro. Această instituţie devine o veritabilă bancă a partidelor".

Finanţarea partidelor politice trebuie să fie o activitate caracterizată printr-o transparenţă totală. Numai aşa alegătorii pot avea o imagine de ansamblu asupra cinstei sau, dimpotrivă, a necinstei şi ocultării adevărului cu privire la un actor de pe scena politică românească.  AEP are obligaţia, potrivit legii nr. 206 pe 2019 să informeze Departamentul de luptă Antifraudă cu privire la orice presupusă activitate ilegală sau corupţie în privinţa finanţării partidelor politice. 

În şedinţa plenului Senatului din data de 10 mai 2021 a fost respinsă, cu 92 de voturi împotrivă, demararea procedurii de urgenţă asupra propunerii parlamentarilor AUR de modificare a legii finanţării partidelor politice. 

Opinia publică cunoaşte deja poziţia partidului Alianţa pentru Unirea Românilor care a refuzat să folosească resursele financiare oferite de la buget (mai mult de un milion de euro în ultimele cinci luni). S-a demonstrat că un partid politic poate funcţiona şi prin contribuţiile membrilor, cotizaţii sau donaţii private. De asemenea, mesajul unui partid politic se poate face cunocut şi fără a avea sedii luxoase sau alocări substanţiale pentru publicitate.

Ideal ar fi ca un partid politic, înzestrat cu personalitate juridică, să poate investi resursele financiare primite de la bugetul de stat nu numai în interesul popriu ci şi în interesul general prin înfiinţarea de aşezăminte culturale, medicale sau sociale. Această practică ar putea fi acceptată atât în stânga (redistribuirea averii naţionale), cât şi în dreapta eşichierului politic (transparenţă în gestionarea banilor proveniţi din taxele şi impozitele cetăţenilor). 

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite