Corina Creţu, despre creşterea fondurilor europene pentru România: E o victorie. 75% din cele 374 de miliarde de euro se duc în regiunile mai puţin dezvoltate

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Comisarul european pentru Politică Regională, Corina Creţu, a explicat pentru „Adevărul“ de ce România va primi cu 8% mai mulţi bani din fondurile de coeziune în perioada 2021-2027. Mai mult, aceasta a vorbit şi de faptul că unele ţări nemulţumitede modul cum vor fi alocaţi banii,cum sunt Polonia şi Ungaria, fac un „joc politic“.

„În primul rând, trebuie spus că am avut o situaţie foarte grea prin plecarea celui de-al doilea mare net contributor, Marea Britanie. Încă de anul trecut, moment în care am început să dezbatem viitorul finanţelor europene ne-am gândit că ar fi o catastrofă ca politica de coeziune să sufere şi să fie afectată, pentru că ea este politica cea mai vizibilă în viaţa de zi cu zi a oamenilor, o mare speranţă mai ales pentru ţările care au intrat în 2004 şi 2007, unde peste 50% din investiţiile publice sunt făcute din fonduri europene. Comisia a făcut un grup de lucru din care am parte şi eu, alături de comisarul Gunther Oettinger şi Mario Monti. M-am luptat pentru a menţine această politică de coeziune împreună cu Comitetul Regiunilor,cu Parlamentul regional, am lansat iniţiative pentru a arăta vizibilitatea fondurilor asupra vieţii oamenilor, cum le-a îmbunătăţit viaţa acestora. Am mers în numeroase ţări pentru a promova politica de coeziune, în ultima perioadă mai ales în ţările net contributoare, unele dintre ele fiind rezervate să depună un euro în plus la buget. Am avut discuţii cu guvernele acestor ţări, le-am arătat că sunt beneficii directe şi indirecte“, a declarat Corina Creţu pentru „Adevărul“.

România, din păcate, e în continuare o ţară săracă. De aceea, împreună cu Bulgaria şi Grecia, România rămâne printre primele beneficiare ale fondurilor de coeziune Corina Creţu, comisar european pentru Politică Regională

Comisarul european a subliniat faptul că au fost şi propuneri ca unele regiuni să nu mai primească fonduri europene, dar s-a luat decizia ca nicio regiune să nu fie „lăsată în urmă“.  „Au fost mai multe variante, una dintre ele fiind ca unele regiuni să nu mai primească fonduri europene, dar bătălia mea a fost să găsim un buget suficient de mare pentru a acoperi toate regiunile. E o victorie. Fiecare regiune primeşte fonduri în funcţie de Produsul Intern Brut pe cap de locuitor, dar nu este nicio regiune lăsată în urmă. În final, politica de coeziune are 374 de miliarde de euro şi rămâne principala surse de investiţii în Europa. De asemenea, am vorbit cu colegii despre modul de calculare, care e foarte clar. Se numeşte „Metoda Berlin“, unde PIB pe cap de locuitor reprezintă 80% din indicator. S-a ajustat „Metoda Berlin“ cu rarta şomajului, cu un indicator legat de mediu şi un indicator legat de migranţi. Aşadar, orice ţară îşi poate face calculul foarte clar şi aşa reiese cota fiecăei ţări“, a completat reprezentanta Comisiei Europene.  

Reducerea fondurilor pentru Ungaria şi Polonia

Creţu a explicat şi de ce Polonia şi Ungaria vor primi mai puţine fonduri.  „Am văzut că unele ţări încearcă să joace politic. Eu cred că e înţelept să le spunem ţărilor care nu sunt mulţumite că pot singure să-şi facă calculul. Faptul că Ungaria şi Polonia au sume mai mici înseamnă că noi, la Comisia Europeană, recunoaştem progresele pe care aceste ţări le-au făcut în ultimii ani. Practic, Polonia a intrat în UE când avea PIB la aproape 50% din media europeană, iar acum a ajuns aproape la 75% din media europeană. A făcut un salt în calitatea vieţii oamenilor. Logica noastră e şi următoarea: cu cât eşti mai bogat, cu atât primeşti mai puţini bani. Eu sunt fericită că din aceşti bani, din 374 de miliarde de euro, 75% din bani se duc în regiunile cele mai puţin dezvoltate. E uşoară creştere faţă de exerciţiul precedent“, a mai spus comisarul european.  

Tăierea banilor în cazul încălcării statului de drept

Corina Creţu a explicat şi faptul că problematica tăierii fondurilor europene dacă e încălcat statul de drept e o altă temă şi că decidenţii europeni trebuie să fie atenţi când îl gândesc pentru a nu se ajunge la abuzuri.  „E un calcul pur economic. Mecanismul privind statul de drept e o altă temă. Nu intră în politica de coeziune. Mecanismul, în cazul în care un stat deviază de la normele democratice, are grijă să suspende fondurile pe orizontală. deci toate fondurile europene. Încă se lucrează la acest mecanism pe care îl vor prezenta vicepreşedintele Frans Timmermans şi comisara pe Justiţie, Jourova. E un subiect sensibil. E important ca mecanismul să nu lase loc abuzurile. Mie îmi pare rău că aceste ţări interpretează politic, în condiţiile în care noi vorbim de un calcul economic. Noi, în politica regională, nu lucrăm cu statele membre. Noi am luat regiune cu regiune, adică 276 de regiuni. La noi, de exemplu, vor lua mai mulţi bani regiunile din est faţă de cele din vest“

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite