Corespondenţă de la Madrid. Iohannis şi marea problemă a românilor din Spania: dubla cetăţenie

Cuplul prezidenţial şi cuplul regal FOTO presidency.ro

Preşedintele Klaus Iohannis a discutat ieri, la Madrid, cu premierul Spaniei, Mariano Rajoy, despre  posibilitatea ca românii care sunt stabiliţi de ceva vreme în Spania să poată primi cetăţeni spaniloă şi, în acelaşi timp, să rămână şi cu cetăţenia română. Însă Constituţia Spaniei este foarte rigidă în acest sens.

În vizita de două zile la Madrid, preşedintele Klaus Iohannis a fost primit de Regele Felipe al VI-lea şi de premierul Mariano Rajoy. Dacă întâlnirea cu monarhul spaniol a fost strict o chestiune diplomatică, întâlnirea cu premierul a adus pe masa discuţiilor o problemă la zi pentru românii din Spania, cea mai mare comunitate de străini din ţara iberică. Chestiunea arată în felul următor: mulţi români ajunşi în Spania la începutul anilor 2000 vor acum, pe lângă cetăţenia română, şi cetăţenie spaniolă, însă se lovesc de legislaţie.

Constituţia Spaniei spune că Guvernul de la Madrid poate semna acorduri de dublă cetăţenie „doar cu statele cu care are legături istorice”. Formularea destul de vagă din Constituţie este completată de Codul Civil spaniol, care explică ce însemană legături istorice: ţări care au fost colonii (ţările din America Latină plus Guineea Ecuatorială şi Filipine) şi state care vorbesc limba spaniolă sau portugheză. Deci România nu întruneşte în nicun caz aceste condiţii. Singurele ţări europene cu care Spania are acord de dublă cetăţenie sunt Portugalia şi Andorra, ultima având ca limbă oficială catalana şi care are în plus o numeroasă comunitate de portughezi.

„Există o cetăţenie europeană”

Preşedintele Iohannis şi premierul Mariano Rajoy au dezbătut acest subiect, însă concluziile sunt mai mult declaraţii de politeţe decât fapte concrete.”Problema cetăţeniei este una din temele importante pentru mulţi români, am abordat această chestiune. Nu există o soluţie foarte simplă, dar am găsit deschidere şi sunt optimist că se vor găsi soluţii într-un timp rezonabil. Legea spaniolă clarifică foarte clar chestiunea dublei cetăţenii”, a spus Klaus Iohannis, la Madrid. „Există o cetăţenie europeană care ne cuprinde pe noi toţi. Suntem deschişi şi gata să colaborăm”, a spus şi Marian Rajoy, care a lăudat însă modul în care românii s-au integrat în societatea spaniolă. „Comunitatea românească în Spania atinge un milion de persoane şi este integrată deplin în Spania, o comunitate care a contribuit la dezvoltarea societăţii noastre. Este un exemplu de succes de integrare în Europa”, a spus Rajoy.

Însuşi Regele Spaniei a avut cuvinte frumoase pentru români. „În ultimii ani, sute de mii de cetăţeni români s-au stabilit în Spania şi au devenit astăzi comunitatea străină cea mai numeroasă din ţara noastră. Prin efortul ei, această comunitate a adus o însemnată contribuţie la dinamismul economiei noastre, fapt care merită să fie pe deplin recunoscut”, a spus Regele Felipe al VI-lea în discursul ţinut la dejunul oferit în onoarea lui Klaus Iohannis.
Cei doi lideri nu au spus următorul lucru: nu este nevoie de modificarea Constituţiei pentru a schimba condiţiile dublei cetăţenii, însă e nevoie de schimbarea Codului Civil. Iar Codul Civil, ca orice lege, poate fi schimbat în Parlament. Numai că, în condiţiile în care Europa este zguduită de problema imigraţiei, nu se va forma degrabă în Parlamentul spaniol o majoritate favorabilă dorinţei românilor. De aici prudenţa cu care au tratat public chestiunea Iohannis şi Rajoy. Totuşi, oameni din Ambasada României în Spania spun că în acest moment se poartă discuţii inter-ministeriale între Spania şi România, dar negocierile sunt în stadiul incipient.

Românii din Madrid tratează problema în două feluri: unii sentimental, alţii poractiv. „Mulţi dintre români sunt cu sufletul rupt. Nu vor să renunţe la cetăţenia română, îi leagă multe lucuri de ţară: limba, familia, copiii. Până la urmă, de ce nu se poate semna un acord între Guverne din moment ce noi suntem cea mai mare comunitate de străini din Spania?”, spune Alin Săcăcean, jurnalist la ziarul „România Expres” din Madrid.

O altă problemă este cea a copiilor români care se nasc în Spania, dar care primesc automat cetăţenie  română. „Unii nici nu ştiu româneşte”, ne-au spus alţi jurnaliti prezenţi la conferinţa de presă de la sediul Guvernului. Pe de altă parte, un oficial român detaşat  la Madrid spune că există, totuşi, o portiţă în lege, de care unii români au profitat. „Statul spaniol nu te obligă să renunţi la cetăţnia română înainte de a-ţi acorda cetăţenia spaniolă. Dacă un român îşi doreşte cetăţenie spaniolă şi îndeplineşte condiţiile legale (minumum 10 ani de rezidenţă legală în Spania, teste de limbă etc) o poate obţine.

În situaţia în care o obţine, semnează o declaraţie că va renunţa la cetăţenia română în decurs de doi ani. Însă acea declaraţie nu are nicio valoare juridică, din moment ce nu există un acord între state”, spun sursele citate. Astfel, unii români au ajuns să aibă dublă cetăţenie, dar la limita legalităţii. „Există cu siguranţă astfel de cazuri, cum există şi cazuri de români care au renunţat oficial la cetăţenia română”, mai spun sursele noastre.

N-a vrut să audă de Ponta

În ziua în care Iohannis era primit la Palatul regal, premierul Victor Ponta trecea pragul DNA. Întrebat cum va colabora în continuare cu un premier cercetat penal, Iohannis a răspuns succint:”Punctul meu de vedere este cunoscut încă din 5 iunie (n.r.-când a înbceput urmărirea penală pentru Ponta). Nu am nimic de adăugat, dar îmi menţin acea evaluare. Vom colabora instituţional”. „Am avut norocul ca niciun membru al Guvernului meu să fie acuzat de procurori. Nu vreau să existe şi nu vreau să mă gândesc la această posibilitate”, a spus şi Mariano Rajoy.