Corespondenţă din Ierusalim. România va avea un muzeu al Holocaustului. Iohannis vrea identificarea celor 60 de români care i-au salvat pe evrei

În a doua zi la Israel, preşedintele Klaus Iohannis a vizitat Memorialul Martirilor şi Eroilor Holocaustului "Yad Vashem", unde a anunţat că România îşi propune înfiinţarea unui muzeu naţional al Holocaustului şi identificarea celor aproximativ 60 de salvatori români care i-au ajutat pe evrei. Tot astăzi, România preia la Berlin preşedinţia Alianţei Internaţionale a Memoriei Holocaustului.

În a doua zi în Israel, preşedintele Klaus Iohannis, însoţit de soţia sa Carmen Iohannis, a vizitat Cimitirul Eroilor Israelieni, unde a depus o coroană de flori la mormântul lui Theodor Herzl şi a semnat în Cartea de onoare.

Ulterior, şeful statului a mers la Memorialul Martirilor şi Eroilor Holocaustului "Yad Vashem", unde a viziat Muzeul memoriei Holocaustului şi Sinagoga.

La finalul vizitei la Memorialul Martirilor şi Eroilor Holocaustului „Yad Vashem” din Ierusalim, preşedintele Klaus Iohannis a susţinut o declaraţie de presă în care a anunţat că România va acorda o importanţă şi mai mare memoriei Holocaustului.

"Nu cred că există semeni care să păşească aici şi să nu interiorizeze ce a însemnat genocidul evreiesc. Holocaustul este unic şi nu poate fi uitat, iar vizita de azi mi-a întărit convingerea că educaţia continuă reprezintă instrumentul fundamental pentru a evita astfel de crime odioase în viitor. Am văzut aici foarte multe obiecte donate de comunităţi sau organizaţii evreieşti din România şi am avut un sentiment de recunoştinţă, pentru că astfel am contribuit şi noi la acest uimitor muzeu, am făcut ce am putut pentru ca memoria victimelor să nu se piardă", a spus Klaus Iohannis.

Preşedintele a spus că unul dintre obiectivele mandatului său în privinţa memoriei naţiunii este să apere amintirea victimelor Holocaustului. "O coincidenţă face ca în această zi, când am vizitat această mare casă a memoriei martirilor evrei, România să preia în mod oficial, într-o ceremonie care se desfăşoară diseară la Berlin, preşedinţia Alianţei Internaţionale pentru Memoria Holocaustului. Noi, ca naţiune, ne opunem ignorării deliberate a trecutului. Înseamnă totodată că nu ne ferim să discutăm deschis despre culpabilitate şi responsabilitate", a mai spus şeful statului.

"Construirea unui muzeu al Holocaustului"

Pentru a arăta cât de angajată este România pe calea asumării trecutului, comemorării victimelor Holocaustului, luptei împotriva antisemitismului şi xenofobiei, protejării moştenirii culturale evreieşti, preşedintele a anunţat că are intenţia înfiinţării unui muzeu al Holocaustului în România.

"Proiectul meu de ţară – România educată – are implicaţii şi asupra temei Holocaustului. Educaţia reprezintă primul pas pentru o mai bună înţelegere a Holocaustului şi pentru reconcilierea cu trecutul. Luând în considerare aceste lucruri, în calitate de Preşedinte al României, voi pleda pentru construirea unui astfel de muzeu la Bucureşti. Sunt pe deplin hotărât să sprijin înfiinţarea în România a unui Muzeu al Evreilor şi Holocaustului. Voi discuta cu Guvernul să avem un plan concret cât de curând", a mai spus preşedintele.

„Un astfel de muzeu ar avea o misiune foarte prezentă în societate: să vorbească despre libertate, despre drepturile omului şi despre valorile europene. Un astfel de muzeu nu este o instituţie a trecutului, ci a viitorului, pentru că educă şi arată mai ales ce înseamnă diversitatea, nevoia de toleranţă, de responsabilitate civică. Orice formă de intoleranţă, rasism, ură şi discriminare reprezintă ameninţări la adresa democraţiei“, a continuat Iohannis. 

"60 de salvatori români"

Iohannis vrea şi identificarea salvatorilor români care i-au apărat pe evrei în timpul Holocaustului.

„Numărul salvatorilor români din timpul Holocaustului, recunoscuţi oficial pentru actele lor curajoase, comparativ cu alte state din regiune, un număr foarte mic, doar aproximativ 60 de persoane, de «Drepţi între Popoare»”, a spus Iohannis. Explicaţia ar fi aceea că în timpul comunismului, "românilor li s-a ascuns această parte a istoriei recente. Ororile cădeau aproape întotdeauna în sarcina inamicilor, deci salvatorii români nu trebuiau să fie arătaţi, atâta timp cât autorităţile comuniste negau responsabilitatea locală la Holocaust".

"Îmi doresc ca, în anii ce vin, în paralel cu comemorarea victimelor, să încercăm să cunoaştem cât mai mulţi dintre bravii cetăţeni români care au făcut astfel de gesturi în timpul războiului. Ar fi o formă de responsabilitate şi de recunoştinţă să arătăm nu doar criminalii, ci şi salvatorii. Ei şi-au riscat libertatea şi viaţa, pentru a salva de la moarte semeni evrei sau romi. Aşadar, voi încuraja autorităţile române, în special Institutul Wiesel, să facem un efort concertat şi să descoperim cât mai mulţi salvatori români. Făcând această minimă reparaţie, România va putea arăta şi o altă faţetă a istoriei sale", a mai anunţat Iohannis.

Istoria Yad Vshem

Yad Vashem a fost fondat în 1953 printr-o decizie a Kneseet-ului (Parlamentul israelian), cu scopul păsrării memoriei victimelor Holocaustului. Arhiva Yad Vashem conţine 68 de milioane de pagini de documente, peste 300.000 de fotografii şi mii de filme conţinând mărturii ale supravieţuitorilor Holocaustului. Biblioteca Yad Vashem are circa 112.000 de titluri în mai multe limbi şi mii de periodice dedicate fenomenului Holocaustului. Este considerată cea mai importantă Bibliotecă de profil din lume.

"Sala Numelor" este dedicată victimelor Holocaustului, având pagini de mărturii care conţin datele biografice a peste 3,2 milioane de persoane ucise în Holocaust. În cadrul Yad Vashem se află două muzee: Muzeul de Istorie a Holocaustului şi Muzeuld e Artă, care cuprinde lucrări cu tematică specifică aparţinând în principal supravieţuitorilor.

La 24 noiembrie 2011, în Israel, a fost semnat Memorandumul de Înţelegere între Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului din România şi Autoritatea pentru Memoria Martirilor şi Eroilor Holocaustului de la Yad Vashem, reprezentată prin Şcoala Internaţională de Studiere a Holocaustului (ISHS) şi susţinută de Ministerul Educaţiei din Israel. Acordul a fost semnat, din nou, în 2014, cu ocazia reuniunii interguvernamentale româno-israeliene, care a avut loc în perioada 23-24 iunie, la Ierusalim.

În baza acestor documente, la Institutul Vad Yashem sunt organizate, anual, programe de pregătire pentru predarea istoriei Holocaustului, la care participă profesori de istorie din România şi Republica Moldova.