Corespondenţă din Croaţia. Cum a ajuns „cazul Ponta” subiect de discuţie şi la Zagreb. Croaţia a trecut printr-un caz Ponta

Corespondenţă din Croaţia. Cum a
ajuns „cazul Ponta” subiect de discuţie şi la Zagreb. Croaţia a trecut printr-un caz Ponta

Din cauza ploii, angajaţii Administraţiei Prezidenţiale croate au scos teuri de lemn şi au îndepărtat apa de pe covorul rosu. Chiar şi o doamnă îmbrăcată  în ţinută office, purtând pantofi cu toc, a pus mâna pe mătură şi a muncit cot la cot cu bărbaţii. Foto Sebastian Zachmann

Preşedintele Klaus Iohannis a fost primit, luni, la Zagreb, mai întâi de premierul Zoran Milanovici, apoi de preşedintele Kolinda Grabar‐Kitarović. Unul dintre subiectele de discuţie a fost lupta anticorupţie. Inevitabil, s-a ajuns la premierul Victor Ponta, mai ales în condiţiile în care Croaţia a trecut deja prin faza unui premier urmărit penal, care, ulterior, a fost chiar condamnat.

Ştiri pe aceeaşi temă

După ce s-a întâlnit cu Zoran Milanovici, premierul de centru-stânga al Croaţiei, o întrevedere la care presa nu a avut acces, preşedintele Klaus Iohannis a fost primit, la ceas de seară, de Kolinda Grabar‐Kitarović, primul preşedinte femeie din istoria Croaţiei, politician de centru-dreapta. 

Ceremonia de primire a preşedintelui, programată în aer liber, a fost pusă sub semnul întrebării de ploaia mărunta care a căzut peste Zagreb pe tot parcursul zilei. Cu jumătate de oră înainte de ora stabilită, a ie.şit soarele, însă covorul roşu pe care urmau să calce cei doi şefi de stat era serios îmbibat cu apă.


Astfel, angajaţii Administraţiei Prezidenţiale croate au scos teuri de lemn şi au îndepărtat apa. Chiar şi o doamnă îmbrăcată  în ţinută office, purtând pantofi cu toc, a pus mâna pe mătură şi a muncit cot la cot cu bărbaţii.

La ora stabilită, preşedintele Iohannis a coborât din maşină, s-a încheiat la sacou (un gest deja tradiţional) şi s-a îmbrăţişat, apoi s-a pupat- mai puţin protocolar- cu preşedintele Kolinda Grabar- Kitarović, îmbrăcată într-o rochei neagră, la care a asorat un elegant şal mov. S-au intonat imnurile de stat, ascultate de cei doi lideri cu mâna la inimă. După salutul gărzii de onoare, “Pozdrav, vojnici!” (Vă salut, soldaţi!), preşedintele Iohannis şi omologul său croat au intrat în Palatul Prezidenţial, amplasat într-o pădure de la marginea oraşului, un fel de Scroviştea a Bucureştiului. Au urmat 20 de minute de convorbiri tête-à-tête, apoi cei doi şefi de stat au intrat într-o încăpere în care aşteptau consilierii. După alte discuţii de jumătate de oră, în Salonul de stat s-a ţinut conferinţa de presă comună. Pe lângă temele economice şi discuţiile privind minorităţile naţionale, Justiţia a fost un subiect aparte. „Croaţia şi România au provocări similare pe plan intern: lupta împotriva corupţiei şi lupta pentru un sitem juridic cât mai puternic”, a spus preşedintele Croaţiei.

"Toleranţă zero faţă de corupţie"

La finalul conferinţei, preşedintele Klaus Iohannis a fost întrebat în ce măsură afectează aderarea României la Schengen problemele cu Justiţia pe care le are premierul Victor Ponta.  “Am discutat despre chesitunea Schengen. Este evident că aspectul corupţiei este luat în seamă. România a făcut progrese semnificative, notabile aş putea spune, în domeniul combaterii corupţiei, iar speţa tristă de care aţi amintit ( n.r.- faptul că premierul Victor Ponta este urmărit penal) arată că lupta anticorupţie se desfăşoară din plin şi cu siguranţă vom trece cu bine de această fază fierbinte”, a spus Iohannis.

De partea cealaltă, Kolinda Grabar- Kitarović, a fost cât se poate de categorică. „Atitudinea mea a fost dintotdeauna toleranţă zero faţă de corupţie. Sigur că, pe termen scurt, poate afecta reputaţia unor persoane, însă asta nu înseamnă că nu trebuie puşi sub acuzare şi înalţi demnitari. Punerea sub acuzare a demnitarilor arată că ţara este pregătită să pună sub acuzare corupţia. Nu cred că lupta împotriva corupţiie va afecta negativ aderarea la Schengen”, a spus preşedintele Croaţiei, un lider care a privit de foarte aproape problemele de corupţie din propria ţară, ba chiar din propriul partid.

Ponta al Croaţiei

La sfârşitul anilor 2000, premierul Croaţiei era Ivo Sanader, coleg de partid cu Kitarović, în HDZ. Să rămânem puţin la acest nume- Ivo Sanader-, pentru că situaţia prin care a trecut fostul premier al Croaţiei este oarecum asemănătoare cu cea prin care trece astăzi premierul României.

În iulie 2009, Ivo Sanader a demisionat din funcţia de premier, pe care o ocupa din 2003. Suspectat de corupţie, Sanader a fost condamnat în noiembrie 2012 de un tribunal regional din Zagreb la zece ani de închisoare pentru luare de mită în valoare de cinci milioane de euro de la compania ungară MOL în contextul preluării de către aceasta a societăţii croate INA, în 2009. În iunie 2014, Curtea Supremă croată a confirmat condamnarea pentru corupţie în cazul lui Sanader, reducând totuşi pedeapsa iniţială de zece ani la opt ani şi jumătate de închisoare. Ivo Sanader a mai fost condamnat în 2012 pentru că a încasat ilegal 482.000 de euro comisioane de la un credit acordat Croaţiei de către banca austriacă Hypo Adria Group în timpul conflictului sârbo-croat (1991-1995), în timp ce era adjunctul ministrului de Externe.

“Nici Baku, nici La mulţi ani, nici că se operează”
Vizita lui Iohannis la Zagreb vine la scurt timp după ce premierul Victor Ponta a participat la festivitatea de deschidere a Jocurilor Europene de la Baku, eveniment boicotat de liderii din Vestul Europei, dar la care au răspuns prezent liderul rus Vladimir Putin şi preşedintele Turciei, Recep Erdogan, doi preşedinţi cu atitudine dictatorială. Întrebat, înainte de a decola spre Zagreb, când a aflat de plecarea premierului Ponta în Azerbaidjan, preşedintele Iohannis a răspuns: “Faptul că prim-ministrul s-a dus la Baku l-am aflat din surse, cum spuneţi dvs. După ce a plecat. Nu am mai vorbit cu el în ultimele zile. Nici Baku, nici la mulţi ani, nici că se operează”.


Cine este preşedintele Croaţiei
Diplomat de profesie, domeniu în care a activat începând din 1993, Kolinda Grabar-Kitarović a îndeplinit diferite funcţii, inclusiv aceea de ministru al afacerilor europene (2003-2005), ministru al afacerilor externe şi europene (2005-2008) şi ambasador al Republicii Croaţia în SUA, între 2008 şi 2011, când a fost desemnată Asistent al Secretarului General al NATO pentru diplomaţie publică. Este o promotoare a egalităţii între sexe şi o susţinătoare a drepturilor femeilor. În 1983 a obţinut o bursă la colegiul Los Alamos din SUA, fapt care i-a marcat evoluţia viitoare. În 1993 devenit membră a Uniunii Creştine Croate – HDZ, partid de centru dreapta, înfiinţat de către primul preşedinte de după independenţa ţării, Franjo Tudman.

Contextul întâlnirii

Vizita la Zagreb reprezintă prima vizită oficială la nivel de Preşedinte dintre cele două state, de la aderarea Croaţiei la UE (1 iulie 2013). Totodată, acesta este primul contact oficial în plan bilateral între preşedinţii României şi Croaţiei de la preluarea mandatelor şi cea de a treia vizită oficială a unui şef de stat străin în Croaţia, de la preluarea mandatului de către preşedintele Kolinda Grabar-Kitarović (18 februarie 2015), după vizitele preşedinţilor bulgar şi italian. Cei doi şefi de stat au participat împreună, pe 7 mai 2015, la comemorările de la Gdansk/Polonia dedicate celui de al doilea Război Mondial. Ultima vizită oficială la nivel de preşedinte a avut loc în 2012, la Bucureşti, iar ultima vizită la Zagreb, la nivel de preşedinte, a avut loc în 2009.

Președintele României, Klaus Iohannis, a fost primit de președintele Croației, Kolinda Grabar-Kitarović. Foto Presidency.ro

Imagini din aceeasi galerie
  • Președintele României, Klaus Iohannis, a fost primit de președintele Croației, Kolinda Grabar-Kitarović. Foto Presidency.ro
  • Președintele României, Klaus Iohannis, a fost primit de președintele Croației, Kolinda Grabar-Kitarović. Foto Presidency.ro
  • Președintele României, Klaus Iohannis, a fost primit de președintele Croației, Kolinda Grabar-Kitarović. Foto Presidency.ro
  • Președintele României, Klaus Iohannis, a fost primit de președintele Croației, Kolinda Grabar-Kitarović. Foto Presidency.ro
  • Preşedintele Klaus Iohannis a fost primit, luni, la Zagreb, de premierul Zoran Milanovici. Foto Presidency.ro
  • Preşedintele Klaus Iohannis a fost primit, luni, la Zagreb, de premierul Zoran Milanovici. Foto Presidency.ro
  • Presedintele Klaus Iohannis / Foto Presidency.ro
  • Preşedintele Klaus Iohannis a fost primit, luni, la Zagreb, de premierul Zoran Milanovici. Foto Presidency.ro
  • Preşedintele Klaus Iohannis a fost primit, luni, la Zagreb, de premierul Zoran Milanovici. Foto Presidency.ro
  • Preşedintele Klaus Iohannis a fost primit, luni, la Zagreb, de premierul Zoran Milanovici. Foto Presidency.ro
  • Președintele României, Klaus Iohannis, a fost primit de președintele Croației, Kolinda Grabar-Kitarović. Foto Sebastian Zachmann
  • Din cauza ploii, angajaţii Administraţiei Prezidenţiale croate au scos teuri de lemn şi au îndepărtat apa de pe covorul rosu. Chiar şi o doamnă îmbrăcată  în ţinută office, purtând pantofi cu toc, a pus mâna pe mătură şi a muncit cot la cot cu bărbaţii. Foto Sebastian Zachmann
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările