O listă de participanţi şi ea semnificativă, atât la nivelul invitaţilor străini, unde regăsim personalităţi de forţă ale naţionalismului european precum Marcel De Graaff, Michael Marusik, Georg Mayer, Annemans Mayer sau Ludovic De Danne, cât şi o serie de români, unii nume foarte populare din zona societăţii civile şi nu numai.

1

REBEGA

Laurentiu

Vicepresedinte ENL GRUP - ROMANIA

2

DE GRAAFF

Marcel

Copresedinte ENL GRUP - Olanda

3

FERRAND

Edouard

Vicepresedinte ENL GRUP - Franta

4

MARUSIK

Michal

Vicepresedinte ENL GRUP - Polonia

5

GEORG

MAYER

MEMBRU ENL GRUP - Austria

6

ANNEMANS

Gerolf

MEMBRU ENL GRUP - Belgia

7

DE DANNE

Ludovic

Secretar General ENL GRUP

8

HOLZFEIND

Dietmar

ENL GRUP

9

thibaut

francois

ENL GRUP

10

CHRISTOPHE

BOUCHER

ENL GRUP

12

gEN. Chelaru

Mircea

FOST SEF DE STAT MAJOR

13

COL.  Dogaru

MIRCEA

PRESEDINTE S.C.M.R.

15

COL. VALERIU

PRICINA

MILITAR (R)

16

COL. MIRCEA

GAINUSA

MILITAR (R)

17

VIOREL

POPESCU

MILITAR (R)

18

NITU

VASILE

POLITICIAN

19

DORU

BOCSA

Profesor universitar

20

MIHAI

PARVU

MILITAR (R)

22

PRICOPI

IONEL

Profesor universitar

23

FRASINEANU

DRAGOS

Profesor universitar

24

BARNEA

CORNEL

Profesor universitar

25

ALEXANDRU

URSU

Asociatia Impotriva Consumului de Droguri

26

SILVIU

CONSTANTINESCU

REPREZENTANT FARMACISTI BRUSSELLES

27

DORIN

COJOCARU

PRESEDINTE A.P.R.I.L

28

ALEX

JURCONI

PRESEDINTE A.R.C

29

GEORGE

SIMION

PRESEDINTE ONG ACTIUNEA 2012

30

DANTES

OVIDIU

VICEPRESEDINTE B.U.N.

31

MIRICA

GHEORGHE

SECRETAR GENERAL B.U.N.

32

FITION

GHEORGHE

VICEPRESEDINTE B.U.N.

33

ELENA

TOTI

REPREZENTANT CORPORATII

34

MARIUS

STOICESCU

PROFESOR UNIVERSITAR

35

FLOREA

CORNEL

MILITAR (R)

36

Pantelimon

Razvan

LECTOR UNIVERSITAR - ISTORIC

37

Badila

Costin

VICEPRESEDINTE A.R.C

38

Georgescu

Adrian

MANAGER BANCA

39

IGNAT

ANDREI

Candidat Primaria Piatra Neamt

40

GABRIEL ALEXANDRU

FLOREA

ASISTENT UNIVERSITAR

41

Alina

Stanciu

European Academy of Regions

42

CORNEL

PURCAREA

MEDIUL DE AFACERI

43

GEORGE

PANA

INVITAT

44

TEODORESCU

IULIAN

INVITAT

45

TURCANU

ANDREI

INVITAT

46

SPIREA

FLOREA

INVITAT

47

CALIN

ANGHEL

INVITAT

48

VLAD

BIRAU

INVITAT

49

COSTIN

BADILA

INVITAT

50

CONSTANTINESCU

MARIUS

vicepresedinte B.U.N


„Întâlnirea – declara europarlamentarul Laurenţiu Rebega, vicepreşedinte al Grupului Europa Naţiunilor şi Libertăţii din Parlamentul European (din partea Partidului România Unită) – se doreşte un dialog între reprezentanţii ENF şi societatea românească pe tema perspectivelor pe care le au concepte politice precum suveranitatea naţională, naţiune, identitate şi tradiţie în actualul context al Uniunii Europene.

Totodată reprezentanţii Grupului politic Europa Naţiunilor şi a Libertăţilor vor încerca să explice faptul că dacă din punct de vedere politic ENL se opune centralismului administrativ al Bruxelles-ului, iar acest fapt nu înseamnă că automat doresc desfiinţarea Uniunii Europene.

În accepţiunea membrilor ENF, aşa cum este stipulat şi în statutul grupului politic, renegocierea relaţiei dintre organismele europene de la Bruxelles şi guvernele naţionale prin accentuarea puterii de decizie şi exercitarea suveranităţii statelor naţionale în componenţa Uniunii Europene reprezintă cheia unei Comunităţi Europene puternice şi prospere.

În conformitate cu statutul ENF, adoptat şi asumat de toţi membri săi „Opoziţia faţă de orice transfer al suveranităţii naţionale către organismele supranaţionale şi/sau instituţiile europene, este unul dintre principiile fundamentale care unesc membrii ENL”.

Un alt principiu politic al ENL ce se doreşte dezbătut şi explicat la întâlnirea de la Bucureşti este acela al păstrării identităţii popoarelor şi naţiunilor europene, conform caracteristicilor specifice fiecărui popor, a drepturilor şi îndatoririlor ce decurg din respectarea acestui principiu în cadrul Uniunii Europene, inclusiv dreptul fiecărei naţiuni de a controla şi reglementa imigraţia. Un subiect fierbinte având în vedere recentele dezbateri privind impunerea de către Uniunea Europeană a cotelor obligatorii de imigranţi pentru fiecare stat membru.”



 

Interesant, spuneam, că se organizează o asemenea dezbatere în România, mai ales în momentul în care ideile naţionaliste conţinute în programul politic al Frontului Naţional din Franţa au dus, până la urmă, la pierderea completă, cu totul imprevizibilă, a alegerilor regionale la al doilea tur, lovindu-se de un vot negativ extrem de important şi în condiţiile unei mobilizări fără precedent a restului clasei politice, unite sub mesajul “refuzului naţionalismului, xenofobiei şi extremismului”. De văzut, notează observatorii politici, dacă acest eveniment va avea repercusiuni majore asupra a ceea ce a însemnat, mai ales în ultimul an, creşterea spectaculoasă a acestor partide în Europa, în jurul lor existând încă o importantă zonă de vot sau intenţii de vot favorabile. Iată, pentru memorie, câteva dintre principalele linii ale programului lor politic:

Europa Naţiunilor şi Libertăţii (ENL)

Statut politic
 
Democracţie:  partidele şi membrii  Parlamentului European care fac parte din grupul „ENL“ îşi fundamentează  proiectul politic în conformitate cu principiile  democratice şi cu statutul drepturilor fundamentale, respingînd, astfel, orice fostă sau actuală afiliere, legătură sau înţelegere  faţă de orice proiect autoritarist sau totalitar.
 
Suveranitate: partidele şi membrii Parlamentului European care fac parte din grupul „ENL“ îşi fundamentează alianţele politice pe principiul suveranităţii statelor şi popoarelor, bazîndu-se pe cooperarea dintre naţiuni, respingînd orice politică proiectată să creeze un model  al unui supratat sau  un model supranaţional. Opoziţia faţă de orice transfer al suveranităţii naţionale către organismele supranţionale şi/sau instituţiile europene, este unul dintre principiile fundamentale care unesc membrii „ENL“
 
Identitate: partidele şi membrii  Parlamentului European care fac parte din grupul „ENL“ îşi fundamentează alianţele politice pe păstrarea identităţii popoarelor şi naţiunilor europene, conform caracteristicilor specifice fiecărui popor. Astfel, drreptul de a controla şi reglementa imigraţia este un principiu fundamental împărtăşit de membrii grupului „ENL“.
 
Specificitate: partidele şi membrii  Parlamentului European care fac parte din grupul „ENL“ recunosc dreptul  fiecăruia de a-şi apăra specificul unic al modelelor economice, sociale, culturale şi teritoriale. Grupul „ENL“  urmăreşte să păstreze diversitatea proiectelor politice ale membrilor săi.
 
Libertăţi: partidele şi membrii  Parlamentului European care fac parte din grupul „ENL“ îşi fundamentează alianţele pe apărarea libertăţilor individuale, punînd accent pe importanţa deosebită pe care o are protejarea libertăţii de exprimare,  printre care şi libertatea digitală care este, în prezent, în pericol.
 

Foarte de dificil de explicat va fi cum aceste principii nu sunt pe un curs de coliziune directă cu tot ceea ce înseamnă procesul central iniţiat odată cu Tratatul de la Roma, adică încercarea de constituire treptată a cât mai multe zone comune europene, cu legislaţia aferentă, cu prevederile privind cooperarea într-o construcţie comună reală ,cu beneficii şi obligaţii comune. În cazul în care nu s-ar fi operat deja, de mai mult timp, transferuri de suveranitate care sunt acum perfect funcţionale, atunci despre ce Uniune mai putem vorbi într-o lume în care existenţa autarhică a unui stat-naţiune poate fi chiar anihilată de uriaşa presiune a mondializării ? Cum pot rezista aceste state, singure şi fără acorduri de cooperare europene, în cazul acestei enorme crize a migranţilor care necesită un răspuns urgent pe care-l poate da numai o soluţie europeană comună ? Sunt doar câteva întrebări, dar mai sunt multe altele şi acesta este contextul în care, la Bucureşti, se vor auzi poate câteva răspunsuri. Prefaţând o viitoare foarte apropiată vizită în ţara noastră a doamnei Marine Le Pen, posibil în cadrul unui eveniment internaţional de amploare.

O discuţie care merităn urmărită deoarece, în esenţă, ceea ce stă acum în faţa electoratului european este, pentru viitorul nostru al tuturor, opţiunea fie în favoarea adâncirii procesului de construcţie comună, fie o «Europă a naţiunilor», cu fiecare stat liber să-şi deseneze propriul drum. O Europă care arată astfel:


Fiecare naţiune cu statul său şi libertăţile în consecinţă? Sigur, opţiunea finală va fi a electoratelor dar, în acest caz, discuţia nu este atât asupra alegerilor, cât despre inevitabilele lor consecinţe.