Nici n-a apucat să îngroape, pisiceşte, rahatul tăierii de la finanţare a spitalelor private, pe care l-a slobozit în mijlocul târgului, cu izmenele trase-n vine, că l-au apucat din nou pandaliile: de data asta l-a tăiat coplata.

Nicolăescu a precizat că Ministerul Sănătăţii propune la coplată o limită minimă (5 lei) şi una maximă (10 lei), urmând ca nivelul efectiv pentru fiecare spital să fie aprobat de Consiliul de Administraţie al respectivului spital. “Coplata se plăteşte o singură dată de către pacient, când se externează. Sumele colectate în acest mod vor constitui venituri proprii ale spitalelor şi vor fi cheltuite aşa cum vor considera acestea, în limitele legii. Aplicarea acestei noi taxe din sistemul de sănătate se va face după data de 1 martie 2013”, a spus Nicolăescu.

Problema n-ar fi introducerea acestei noi taxe, ci imbecilitatea contabilicească a domnului ministru. Căci musiu Nicolăescu a zia aşa: introducerea coplăţii, în limitele modice anunţate (minimum 5 lei, maximum 10 lei per spitalizare), va descuraja internările nejustificate.

Carevasăzică, pus să plătească 10 lei pentru o săptămână de spitalizare (cu loc în salon, asistenţă la pat şi trei mese pe zi), bolnavul se va speria şi va prefera tratamentul ambulatoriu, adică să stea acasă. La observaţia unei ziariste mult mai raţionale decât el, care i-a atras atenţia că 10 lei nu este o sumă care să descurajeze internările pe termen lung, ministrul a oferit un răspuns care-i confirmă numele de Bulă de la PNL: „Nu râdeţi, că în ţara asta sunt oameni pentru care 5 sau 10 lei chiar contează!”

Or fi contând ei, dar nu atunci când, în schimbul lor, stai o săptămână în spital, cu masă, casă şi tot ce trebuie.

Nu se agaţă nimeni de jugulara lui Nicolăescu pentru că a introdus coplata, care oricum trebuia introdusă (o voia şi Guvernul Boc, insistă pentru ea şi FMI, iar realitatea o impune ca pe o necesitate), dar nici nu putem trece cu vederea gândirea de şobolan castrat a nefericitului politruc liberal. Căci coplata e făcută nu pentru a bifa o nouă taxă, ci pentru a aduce bani în bugetele spitalelor, ca să poată oferi servicii şi condiţii civilizate.

Or, cu 10 lei pe o perioadă lungă de spitalizare, este ratat chiar scopul acestei taxe. De exemplu, dacă un cetăţean stă 10 zile în spital, el va plăti 10 lei la externare, deci în medie un leu pe zi! Cu aceşti bani nu poţi ţine în viaţă nici măcar un dispensar comunal, darmite un spital municipal. Logic ar fi ca mult trâmiţata coplată să fie calculată pe ziua de spitalizare: între 5 şi 10 lei pe zi, după cum va stabili conducerea fiecărui spital. Ce Dumnezeu, cu banii ăştia abia iei o şaorma în oraş, nu trei mese la spital!

Plata direct proporţională cu numărul zilelor de spitalizare este nu doar raţională, ci şi etică. Nu e normal ca un pacient care a stat o zi în spital să plătească la fel ca unul care a stat două săptămâni!