Copiii noştri vor lupta în războaie pentru mâncare şi apă. Se poate şi altfel?

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Seceta a provocat pierderi mari anul trecut în România FOTO revistafermierului.ro
Seceta a provocat pierderi mari anul trecut în România FOTO revistafermierului.ro

În aceste zile, pe şosele din California călătoresc cu camioanele 15 milioane de puieţi de somon către coasta Pacificului. Ieşiţi din ou în crescătoriile specializate din interiorul statului, puieţii ar fi trebuit eliberaţi în râurile ce se varsă în ocean de unde s-ar fi întors din nou la izvoare în celebra lor migraţie.

Numai că râurile aproape că nu mai există, iar pentru a ajunge la Pacific, somonii au luat calea şoselelor.

California se confruntă de ani de zile cu o secetă severă, autorităţile declarând de mai multe ori starea de urgenţă. Lipsa precipitaţiilor a produs scăderea nivelului apelor râurilor ce au devenit şi mai calde, improprii somonilor ce au nevoie de ape mai reci. Nevoia de apă pentru agricultură a înrăutăţit şi mai mult situaţia, sectorul industriei piscicole şi cel al agriculturii intrând în competiţie pentru apă.

Este doar un exemplu al efectelor încălzirii globale. Anii 2016 şi 2019 sunt cei mai călduroşi înregistraţi de când se fac măsurători meteorologice, iar luna septembrie 2020 a fost cea mai călduroasă din istorie, raportat la datele lunii septembrie din ultimii 141 de ani.

Convingerea că încălzirea globală şi schimbările climaterice cauzate de acest fenomen reprezintă o criză existenţială pentru umanitate a dus la luarea unor măsuri şi angajamente strategice din partea statelor lumii, cum este Acordul de la Paris. Nu este numai o necesitate, este şi o urgenţă. Nu e greu de prevăzut ce s-ar putea întâmpla în momentul în care sute de milioane de oameni din zonele cele mai vulnerabile vor rămâne fără apă şi fără mâncare.

Scopul de a transforma economiile noastre astfel încât să tindă spre neutralitate în emisiile de carbon este uriaş, dar nu imposibil de atins. Panourile foto-voltaice au devenit, déjà, cea mai ieftină sursă de energie, ceea ce părea o imposibilitate cu numai câţiva ani în urmă. Peste 10 milioane de autovehicule electrice erau pe şosele la sfârşitul anului trecut, iar revoluţia este la început. Dintre cei mai mari 20 de producători de automobile la nivel mondial, 18 au anunţat planurile pentru extinderea masivă a producţiei şi modelelor electrice ce vor fi puse la dispoziţia clienţilor în următorii ani. De asemenea, transportul greu se orienteză spre electric, precum şi transportul public, cu autobuze electrice în tot mai multe oraşe.

Uniunea Europenă şi-a asumat rolul de lider în trecerea la o economie decarbonizată cu ţinte extrem de ambiţioase. De unde şi obiectivele pe care a anunţat că le finanţează prin Planul de Relansare şi Rezilienţă.

Deceniul până în 2030 este crucial în acest sens.

Dar ca în orice revoluţie, vor fi învingători şi învinşi. De mai bine de un secol, petrolul stă la baza economiei, a politicii şi a geopoliticii. Pentru petrol s-au declanşat războaie şi s-au semnat păci. Era petrolului se apropie acum de sfârşit. Efectele vor fi pe toate planurile. Ce ar însemna scăderea masivă a cererii de petrol? De pildă, dacă în următorii zece ani se va ajunge la peste 200 de milioane de automobile electrice în circulaţie cum se estimează, care va fi impactul asupra producătorilor şi statelor bazate pe exportul de ţiţei? Ce va însemna tot mai multă energie regenerabilă în detrimentul combustibililor fosili? Vor asista puterile ce şi-au construit influenţa folosind pârghia energetică la scoaterea lor din peisaj fără să reacţioneze?

Frans Timmermans, vicepreşedintele Comisiei Europene, afirma recent că dacă nu rezolvăm problema de mediu, copiii noştri se vor lupta în războaie pentru apă şi mâncare. Dar trecerea la o nouă economie afectează interese gigantice economice şi geopolitice. Mişcările radicale, politicienii populişti care exploatează temerile oamenilor se aliază cu cei care îşi doresc ca lucrurile să rămână ca înainte. Aici nu mai este vorba despre discuţii cu activişti de mediu. Interesele bazate pe petrol şi gaze nu au cum să fie uşor abandonate.  Şi atunci ne putem explica mai bine de ce lumea a devenit dintr-o dată atât de turbulentă şi de agresivă.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite