De fapt, liberalii ratează singurii patru ani de posibilă stabilitate din ultimii 15 ani, pentru că după decalarea alegerilor prezidenţiale de cele parlamentare, România a avut câte un scrutin la fiecare doi ani. PNL a ratat, de asemenea, ocazia să-şi aleagă cel mai bun lider în funcţia supremă din partid, lăsându-l din nou pe Klaus Iohannis să hotărască, aşa cum a făcut la primul său mandat, când a propulsat-o pe Alina Gorghiu în funcţia de preşedintă a liberalilor (2014-2016).

E o ecuaţie relativ similară, fiindcă nici ea nu avea rezultate politice concludente sau calităţi speciale, care să o ducă atât de sus. Democraţia de partid a fost mimată şi în cazul lui Florin Cîţu, după modele moştenite dinainte de 1989, când, deşi aveau loc alegeri, numirile veneau de sus în jos. Congresul PNL de sâmbătă, 25 septembrie a fost aranjat şi controlat până în cele mai mici amănunte, potrivit descrierii pe care a făcut-o Dan Tăpălagă la g4media.ro.

Preşedintele Klaus Iohannis, care potrivit Constituţiei ar trebui să fie independent şi să nu se implice în luptele politice, l-a susţinut făţiş pe Florin Cîţu, atât în vitrinele televizoarelor, cât şi în spatele uşilor închise în interiorul partidului. În plus, majoritatea marilor trusturi autohtone l-au favorizat pe actualul prim-ministru în campania liberalilor de aproape tot acest an.

Criza politică declanşată de Florin Cîţu prin demiterea ministrului USR al Justiţiei, fără consultarea arcului de guvernământ, nu a fost decontată la acest Congres de primul-ministru, dar prelungirea ei va duce la scăderea credibilităţii liberalilor pe termen mediu şi lung.  

Florin Cîţu s-a lăudat în timpul lucrărilor Congresului că ar fi în legătură permanentă cu cei de la USR-PLUS pentru continuarea guvernării, dar aceştia au negat imediat informaţia şi au spus din nou că nu acceptă revenirea la putere cu Florin Cîţu prim-ministru.

Noul preşedinte al PNL nu are încă nicio soluţie pentru viitorul guvernului pe care îl conduce, nu ştie cum ar putea scăpa de sub şantajul PSD şi cum va putea scoate ţara din iarnă cu scumpirile energetice care se anunţă mult peste posibilităţile românilor obişnuiţi. Cu toate acestea, premierul afişează o încredere care-i vine probabil dinspre instituţia prezidenţială: Klaus Iohannis ar putea negocia pentru el o susţinere precară în parlament sau poate chiar o nouă majoritate după ce se termină alegerile din USR.

Se vede cu ochiul liber că Florin Cîţu nu stă pe picioarele lui şi aşteaptă din partea preşedintelui pasul următor. Partidul nu are o strategie clară şi nu are un lider cu experienţă sau măcar cu intuiţii politice.

Această distorsiune, care a dus la o contraselecţie în partid cu efecte semnificative asupra viitorului PNL, a început în decembrie anul trecut, când fostul preşedinte, Ludovic Orban, nu şi-a asumat eşecul, nu a propus alegeri în partid şi a vrut neapărat să rămână în prim-plan.

E o tradiţie a marilor lideri autohtoni să se lege cu funiile de scaune şi să fie daţi jos cu forţa. Până şi Ion Iliescu a fost debarcat, în vreme ce Traian Băsescu s-a risipit, până când n-a mai rămas aproape nimic din influenţa lui. Cel mai adesea, liderilor autohtoni ai ultimilor 30 de ani le-a lipsit bunul simţ de a face pasul în spate.

Abia după ce a pierdut alegerile la Congresul PNL, cu 40% faţă de 60%, cât a luat Florin Cîţu, Ludovic Orban a anunţat că îşi depune demisia din funcţia de şef al Camerei Deputaţilor. Un fotoliu pentru care a cedat ministere mari în favoarea USR-PLUS şi UDMR.

După alegerile din 2020, liberalii au pierdut primul loc, clasându-se pe locul secund (cu 25%), după social-democraţi (28,9%), dar Ludovic Orban, preşedintele în exerciţiu al PNL, nu şi-a asumat eşecul (şi-a abandonat doar fotoliul de premier, dar şi-a păstrat funcţia de preşedinte al liberalilor). În loc să organizeze rapid un congres extraordinar în care să fie analizate rezultatele alegerilor şi să li se dea ocazia să candideze celor care au obţinut rezultatele cele mai bune, şefii filialelor Bihor, Cluj, Giurgiu, conducerea PNL împreună cu preşedintele Klaus Iohannis au preferat să-l împingă pe Florin Cîţu în faţă, printr-o şmecherie: i-au dat portofoliul de prim-ministru şi apoi i-au convins pe liberalii din teritoriu, cumpărându-i cu bani de la guvern, cu promisiuni sau prin mijloace mai puţin ortodoxe, să-l voteze şef de partid. 

Această stratagemă ar putea să le explodeze în faţă liberalilor la următoarele alegeri, mai ales că Florin Cîţu este mult sub scorul partidului, iar PNL se află pe o pantă descendentă, care se va accentua în această iarnă.

Sabina Fati - Deutsche Welle