Schimbarea Constituţiei: românii cer lucruri trăsnite
0
Reintroducerea pedepsei cu moartea, schimbarea Zilei Naţionale, a imnului naţional sau scurtarea vacanţei parlamentare sunt printre prevederile pe care românii le-ar vrea în noua Constituţie.
Agenda românilor de rând pare diferită de cea a politicienilor atunci când vine vorba de modificarea Constituţiei. Liderii politici discută despre atribuţiile preşedintelui şi ale premierului sau despre introducerea regiunilor în Legea fundamentală. În schimb, doar o mică parte dintre românii care au trimis propuneri Forumului Constituţional atacă astfel de teme. Mulţi dintre ei cer introducerea pedepsei cu moartea pentru fapte grave, schimbarea Zilei Naţionale, introducerea votului obligatoriu sau posibilitatea de a-şi demite parlamentarii prin referendum.
Cei care au trimis scrisori Forumului prezintă şi argumente pentru propunerile lor. „Să se prevadă şi să se accentueze pedeapsa cu moartea pentru infracţiunile: crimă intenţionată, jaf la drumul mare, tâlhărie, violare pe timp de zi şi de noapte a proprietăţii private, violurile în grup sau izolat, pruncuciderea şi altele de acest gen grav“, scrie un „cetăţean român aparţinând societăţii civile“.
Către Forumul Constituţional au fost trimise şi propuneri care amintesc de Vlad Ţepeş. Un român cere introducerea pedepsei cu moartea prin ţeapă sau în ştreang, în piaţa publică, difuzată „pe toate posturile de televiziune internaţională”.
O altă temă de preocupare vizează dreptul de a deţine arme de foc. „Propun introducerea dreptului la autoapărare prin deţinerea de armament cu glonţ de către orice persoană fizică sau juridică, care a împlinit vârsta de 25 de ani, achiziţia armelor şi muniţiei fiind făcută doar cu buletinul“, este una dintre propunerile trimise
Forumului.
Imnul Naţional – „defăimător“
O altă persoană vrea schimbarea Zilei Naţionale a României de la 1 Decembrie la 10 Mai. Paradoxal, motivaţia nu este de natură istorică, ci este legată de anotimp. „Este o perioadă a începuturilor, a speranţei, un anotimp al înfloririi naturii şi a bucuriei, pe când decembrie este un anotimp al tristeţii“, scrie românul respectiv.
„Asociaţia Patrioţilor Români“ cere modificarea imnului naţional pe care îl caracterizează drept „defăimător“. „Îndemnul adresat românilor de a se trezi din somnul cel de moarte nu era actual nici în urmă cu peste 100 de ani, ceea ce permite pe bună dreptate ţiganilor să afirme că românii sunt proşti, nu ei, pentru că, prin însăşi imnul naţional românii sunt şi astăzi îndemnaţi să se deştepte din somnul cel de moarte“, este justificarea modificării.
Prevenirea fraudelor electorale s-ar putea realiza prin introducerea votului obligatoriu, crede un alegător din Hunedoara. „Numai aşa se vor putea elimina toate matrapazlâcurile care se fac în prezent cu voturile multiple“, se afirmă în scrisoarea sa. Mulţi dintre cei care au scris Forumului au înaintat soluţii pentru alegerea liderilor politici.
Patriarhul, în conducerea statului
Un cetăţean propune o conducere colegială a statului, formată dintr-un politician, Patriarhul României şi un academician.
O altă scrisoare face referire la alegerea preşedintelui de către Parlament. Toate funcţiile publice inclusiv primarii, miniştrii, membrii CSM, ICCJ, Curtea de Conturi să fie ocupate de către tehnocraţi, prin „concurs public televizat“. Altcineva s-a gândit ca România să aibă câte un preşedinte timp de şase luni, ales de fiecare din cele opt regiuni, astfel încât să acopere patru ani de mandat.
Un alt cetăţean propune ca Parlamentul să aleagă un „preşedinte“ al Guvernului doar dintre „personalităţile de vază“ ale României. Unii dintre cei care au scris Forumului cer respectarea referendumului privind reducerea numărului de parlamentari la 300, iar alţii duc la extremă această idee.
Potrivit uneia dintre propuneri, în Parlament ar trebui să existe câte un deputat pentru fiecare judeţ, unul pentru fiecare sector şi unul pentru fiecare etnie recunoscută. La Senat, reducerea este mai drastică: câte un senator pentru fiecare regiune şi unul pentru Capitală.
Alţi români propun introducerea votului „împotriva tuturor“ – dacă numărul de voturi împotriva candidaţilor prezentaţi de partide este mai mare decât cel pentru, alegerile se reiau cu alţi candidaţi.
Ce vârstă este optimă pentru Parlament
Nu au fost ocolite nici condiţiile pentru alegerea în Parlament, de exemplu aceea că membrii Legislativului ar trebui să aibă minimum 40 de ani, să aibă familie şi copii. În schimb, alte propuneri se referă la introducerea unei vârste maxime pentru prezenţa în Parlament. „După vârsta de 60-65 de ani, orice om ar fi de dotat şi oricât de profesionist nu mai are randamentul şi avântul necesare pentru o activitate eficientă într-o funcţie publică“, este argumentul adus în favoarea acestei idei.
Alţii cer posibilitatea revocării parlamentarilor prin referendum organizat în colegiul în care şi-au câştigat mandatul. O altă solicitare vizează scurtarea vacanţei parlamentare, mult prea lungă în comparaţie cu concediile românilor obişnuiţi. ;
Adresanţi diferiţi
Chiar dacă propunerile sunt centralizate de Forumul Constituţional, condus de Cristian Pârvulescu,
mulţi dintre cei care au scris s-au adresat preşedintelui Comisiei pentru revizuirea Constituţiei, Crin Antonescu.
Etapele modificării Constituţiei
La ora actuală, modificarea Legii fundamentale este dezbătută în cadrul Forumului Constituţional, un organism cu rol consultativ, coordonat de Cristian Părvulescu.
Forumul organizează dezbateri cu politicieni şi specialişti şi centralizează propunerile venite de la cetăţeni.
După 20 mai, subiectul va fi discutat de Comisia parlamentară pentru revizuirea Constituţiei, condusă de preşedintele Senatului,
Crin Antonescu.
Proiectul pe care îl va elabora comisia va ajunge în plenul reunit al Parlamentului. Propunerea de revizuire trebuie adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat, cu o majoritate de cel puţin două treimi din numărul membrilor fiecărei Camere.
Dacă prin procedura de mediere nu se ajunge la un acord, Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, hotărăsc cu votul a cel puţin trei pătrimi din numărul deputaţilor şi senatorilor.
Revizuirea este definitivă după aprobarea ei prin referendum, organizat în cel mult 30 de zile de la data adoptării proiectului de către Parlament.
La ora actuală, un referendum este valid dacă participă cel puţin jumătate plus unu din numărul total de alegători. USL a depus un proiect legislativ prin care cvorumul scade la 30%.
Se încarcă comentariile...
