Consilierul parlamentarului Eugen Tomac, ţinut la graniţă de ucraineni

Vlad Durnea, consilierul parlamentarului PDL Eugen Tomac, preşedinte al Comisiei permanente pentru comunităţile de români din afara graniţelor, nu a fost lăsat să participe la comemorarea de luni, din Ucraina, de la Fântâna Albă.

Incidentul a avut loc la Vama Siret, unde parlamentarul Eugen Tomac, însoţit de un monah de la Mănăstirea Putna şi de câţiva tineri, printre care şi consilierul său, Vlad Durnea,  a aflat că acesta din urmă are interdicţie, din august anul trecut, de a intra pe teritoriul Ucrainei.

Vlad Durnea a acordat un interviu ziarului Adevărul, în care a declarat că nu i s-a adus la cunoştinţă această interdicţie de către autorităţile din Ucraina. El a mai spus că nu se aştepta ca grănicerii ucrainieni să nu îi permită să participe la un eveniment la care a mai fost prezent în ultimii doi ani, în calitate de funcţionar al Guvernului României, la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni. 

"Cred că interdicţia aceasta poate avea legătură cu activitatea mea sau cu faptul că manifestările de comemorare de la Fântâna Albă au luat amploare în ultimii ani", a precizat Vlad Durnea .

Vlad Durnea are dublă cetăţenie, română şi moldoveană, are 26 de ani şi nu are antecedente penale.

La rândul său, parlamentarul Eugen Tomac a declarat că "este inexplicabil faptul că un stat cu aspiraţii europene cum este Ucraina a pus interdicţie de acces unui tânăr angajat al unei instituţii din România şi mai având în trecut doar activitate în mediul neguvernamental, fără niciun fel de excese", potrivit Mediafax.

Fenomenul interdicţiei jurnaliştilor români în Ucraina

Situaţia nu este singulară, în ultimii ani fiind semnalate o serie de cazuri, ale unor persoane care desfăşoară activităţi în mediul jurnalistic sau publicistic şi care au constatat că nu au acces pe teritoriul Ucrainei, restricţia fiind de 5 ani. Între aceştia îi amintim pe jurnalistul Radio România Internaţional, Valentin Tigău şi pe soţia acestuia, şi pe ziaristul Victor Roncea. Un alt caz este cel al lui Dragos Galbur, care , în 2013 a însoţit suporterii echipei de fotbal Zimbrul Chişinău pentru a participa la o competiţie sportivă, însă a fost dat jos din autocar şi i s-a restricţionat accesul în Ucraina. El este un cunoscut promotor al  valorilor basarabene.  

Un caz aparte este cel al jurnalistului Sergiu Dan, care are dublă cetăţenie, română şi ucraineană, iar familia acestuia se află în Ucraina. Acestuia i s-a interzis să mai poată reveni în Ucraina până în 2017 când va fi împlinit termenul actualei interdicţii. El adeclarat pentru Adevărul că nu a primit nicio notificare scrisă prin care să i se aducă la cunoştinţă motivul acestei interdicţii . El ar fi aflat că aceasta este în vigoare abia în momentul în care a încercat să îşi viziteze familia. Sergiu Dan spune că acum, când s-a împlinit un an de când a încercat să contacteze, fără răspuns, autorităţile ucrainene, speră, datorită unor semnale declarative,  că se va găsi o soluţie pentru ca accesul său în Ucraina să nu fie în continuare restricţionat.

Jurnalistul Eugen Popescu, preşedinte al Romanian Global News, care a publicat o serie de articole pe această temă, a susţinut că situaţia a devenit una serioasă prin numărul cazurilor.

“Sunt acte ostile care încalcă libetatea de mişcare a jurnalistilor şi pe aceea de expresie. Ucraina este o ţară cu pretenţie de a adera la Uniunea Europeană. Căror principii pot fi atribuite aceste interdicţii, poate celor de tip Stalinist?”, a declarat Eugen Popescu.

Evenimentul comemorat la 1 aprilie s-a petrecut în 1941, la un an după ce teritoriul din Bucovina de Nord a fost anexat URSS. Un grup de români, care a încercat să treacă atunci graniţa înspre România a fost masacrat de grănicerii ucraineni. Mai mulţi supravieţuitori de atunci au declarat că victimele ar fi fost în jurul cifrei de 2000 de persoane. Dintre aceştia, scriitorul Gheorghe Mihailiuc a publicat în 2004 "Dincolo de cuvintele rostite", operă în care relatează genocidul de la Fântâna Albă.