Şi anume că social-democraţii români vor fi obligaţi să spargă puşculiţa şi să cheltuiască sume considerabile fiindcă o astfel de adunare costă şi nu puţin, doar pentru ca preşedintele partidului să îşi îndeplinească vrerea de a-i epura din înalte foruri de decizie pe cei ce au devenit, între timp, indezirabili.

Din câte au aflat jurnaliştii, pe ordinea de zi a Congresului nu figurează nici o analiză serioasă a problemelor reale cu care se confruntă tot mai accentuat partidul. Nimeni nu este abilitat să aducă în discuţie drastica scădere în sondajele de opinie a PSD - acesta a ajuns la un îngrijorător procent de 32% - ori faptul că dl. Liviu Dragnea se bucură doar de simpatia a vreo 10% dintre intervievaţi. Oficial a fost dat ordin de zi pe unitate ca nimeni să nu critice realităţile social-economice şi măsurile care au nemulţumit în vremea din urmă grosul populaţiei, inclusiv „poporul pesedist“, adică instabilitatea guvernării, schimbarea haotică şi capricioasă a premierilor, slaba calitate umană şi profesională a celor numiţi în funcţii de mare răspundere, haosul produs de revoluţia fiscală, îngrijorările stârnite de hei-rupismul declaraţiei 600, frecuşurile  devenite tot mai pronunţate odată ce diletantismul cuprins în pretinsa Lege a salarizării unitare a devenit de domeniul evidenţei.

Sunt tot mai numeroase indicii în conformitate cu care cine va încălca cumva consemnul tăcerii va fi rapid anihilat şi redus cu maximă promptitudine la tăcere. Cam tot la fel cum i s-a pus pumnul în gură veteranului comunist Constantin Pârvulescu în momentul în care, cu ocazia şedinţei de închidere a lucrărilor Congresului al XII-lea al PCR, l-a supus unor critici zdravene pe Nicolae Ceauşescu.

Circulă deja pe surse“ lista conţinând numele celor 16, 8 bărbaţi şi 8 femei, care urmează să compună echipa obeză de vicepreşedinţi ai partidului. Prima absenţă care merită să atragă atenţia este aceea a doamnei Ecaterina Andronescu. Membră a PSD încă din vremea în care PSD era condus de Ion Iliescu. Dacă nu cumva chiar din perioada lui Oliviu Gherman. Doamna Andronescu plăteşte acum preţul pipărat al contrazicerii pe faţă a d-lui Liviu Dragnea, decontează îndrăzneala de a nu fi acceptat cu capul plecat decizia acestuia de a nu-i încredinţa şefia Ministerului Educaţiei pe care şi-a dorit-o, preferat fiind atât de ştersul şi de agramatul rector de la Suceava Valentin Popa-Pamblică.

Epurat va fi şi preşedintele executiv al partidului, d-l Niculae Bădălău care va plăti pentru naivitatea de a crede că în PSD ai putea iniţiative, că îţi pot trece prin gând idei de reformare, îşi vor mai pierde dregătoriile şi o seamă dintre cei pe care însuşi dl. Dragnea i-a miluit cu funcţii îndată după ce a preluat partidul ca urmare a demisiei cu cântec a d-lui Victor Viorel Ponta.

Nu se poate să nu observăm că dl. Liviu Dragnea recurge la ceea ce în limbajul şi în cutuma partidelor comuniste era cunoscut sub numele de „rotaţia cadrelor“. În anii din urmă ai conducerii dictatoriale a Stejarului din Scorniceşti nimeni, nici unul dintre servii Geniului Carpaţilor, nici un singur „revoluţionari de profesie“ nu trebuia să se simtă nici cât negru sub unghie sigur pe funcţie.Obsedat de ideea comploturilor care s-ar urzi în imediata lui vecinătate, de faptul că nici măcar propriile rude promovate în funcţii de conducere, deşi era cum nu se poate mai clar că erau nepricepute, cvasi-analfabete, nu erau considerate necondiţionat sigure, Ceauşescu voia să le arate celor aflaţi în preajma lui că el e cel care deţine pâinea şi cuţitul. Că de stiloul şi de umorile lui le este condiţionat destinul.

Fiecare plenară trimestrială, fiecare Conferinţă naţională, fiecare Congres aduceau cu ele modificări de personal, multe dintre acestea de-a dreptul spectaculoase.

Un singur lucru era în afara oricărei îndoieli. Că unui demnitar prost îi va lua locul un altul de şi mai slabă condiţie profesională. Este ceea ce, mai mult ca sigur, se va petrece la Congresul extraordinar al PSD care va începe pe data de 10 martie 2018 în Capitala României.