Competiţia pentru Bucureşti, disputată cândva de cele mai importante nume din partide, s-a transformat într-o corvoadă. Lipsa de viziune, teama de eşec şi fragilitatea poziţiilor în structura internă de putere au paralizat leadershipul politic. Confruntarea, curajul sau dorinţa de a scrie istoria campaniilor electorale sunt de domeniul trecutului. Fuga de responsabilitate a devenit astăzi o reţetă sigură pentru salvarea carierelor.

Liderii partidelor ar putea miza, însă, pe o formulă inedită pentru primăria Capitalei: aruncarea în lupta electorală a unor foşti sau actuali jurnalişti care se bucură de o notorietate ridicată în rândul electoratului bucureştean.

Gabriela Vrânceanu Firea a preluat conducerea interimară a PSD Bucureşti şi este anunţată de Liviu Dragnea ca fiind prima opţiune a partidului pentru intrarea în cursa electorală. Firea provine din pepiniera Antena3 fiind una din fostele vedete ale postului de televiziune. Pe scena politică s-a făcut cunoscută prin poziţia de purtător de cuvânt în guvernul Isărescu, în cadrul comisiei Nana şi în campania prezidenţială a candidatului PSD, Victor Ponta.

Întruchipând imaginea femeii moderne, capabilă să îşi gestioneze cariera profesională şi viaţa personală în acelaşi timp, senatoarea a activat mai degrabă ca un om de echipă, fără să îşi pună amprenta pe proiecte care să o evidenţieze în mod special. S-a făcut remarcată, în schimb, prin conflictul deschis cu Traian Băsescu, fostul preşedinte ajungând în faţa Parchetului pentru a da explicaţii în privinţa acuzaţiilor de ameninţare şi şantaj pe care Gabriela Firea le-a formulat la adresa sa.

Fără a fi un jurnalist extrem de carismatic, cunoscută mai ales pentru agresivitatea şi incisivitatea sa, dar şi pentru scandalurile provocate în emisiuni, Firea trebuie să convingă un electorat pentru care amintirea atacurilor formulate la adresa lui Klaus Iohannis, când l-a acuzat pe acesta că nu a înfiat un copil deoarece a investit în imobiliare, alimentează ostilitatea naturală pe care o Bucureştiul o manifestă împotriva social-democraţilor.

Adriana Săftoiu este unul din numele incluse de conducerea PNL în sondajele de opinie ca posibil candidat pentru primăria Capitalei. În comparaţie cu Firea sau Turcescu, Săftoiu are o bogată experienţă politică şi cunoaşte în cele mai mici detalii modul de funcţionare al administraţiei locale şi centrale.

Purtător de cuvânt în guvernul Radu Vasile, Săftoiu a fost apoi umbra lui Traian Băsescu la ministerul Transporturilor, primăria Capitalei şi Administraţia Prezidenţială. Din poziţia de consilier prezidenţial, aceasta s-a făcut remarcată prin plângerea depusă la Parchetul Militar împotriva ministrului Apărării de atunci, Teodor Atanasiu.

De asemenea, a fost unul din consilierii lui Traian Băsescu cu cea mai bună imagine în rândul mass-media. Informaţiile scurse în presă despre conflictele cu Elena Udrea şi influenţa nefastă pe care aceasta o avea asupra deciziilor preşedintelui României i-au creionat Adrianei Săftoiu rolul de victimă perfectă la plecarea de la Cotroceni 

Traseismul politic nu a ocolit-o pe fosta purtătoare de cuvânt astfel că, ajunsă în PNL, aceasta candidează în anul 2008 pentru un post de deputat. Îşi dă demisia în anul 2012, după ce intră în conflict deschis cu Crin Antonescu. Săftoiu revine în PDL şi candidează în 2014, în alegerile parţiale parlamentare din Bucureşti, pentru un post de senator, însă pierde competiţia în faţa candidatului susţinut de Alianţa PSD-UNPR-PC.

Dezvăluirile din culisele Cotroceniului, războiul surd purtat cu Elena Udrea, atacurile şi acuzaţiile pe care le lansează periodic la adresa lui Traian Băsescu, o plasează pe Adriana Săftoiu în zona de cancan a politicii, departe de profilul unui politician de anvergură.

Robert Turcescu ar putea fi lansat în cursa pentru Capitală din partea Mişcării Populare, în cazul în care Traian Băsescu decide că nu îşi va asuma această candidatură.

Un jurnalist carismatic, cunoscut şi apreciat mai ales în rândul electoratului de dreapta, Turcescu s-a făcut remarcat în anul 2009 din postura de moderator al celor două dezbateri prezidenţiale. Acesta a jucat un rol important şi în campania prezidenţială din anul 2014, şocând întreaga opinie publică atunci când s-a auto-deconspirat drept ofiţer sub acoperire al unui serviciu de informaţii, alimentând astfel întreaga dezbatere pornită de Traian Băsescu despre implicarea serviciilor în jocul politic.

Deşi îi lipseşte experienţa politică, Turcescu are avantajul notorietăţii şi al imaginii de personaj apropiat al preşedintelui Băsescu, atuuri importante pentru mobilizarea la urne a electoratului captiv al fostului preşedinte.

Criteriul loialităţii este unul extrem de important pentru Traian Băsescu în relaţia cu toţi colaboratorii săi. Cei care nu trec testul sunt îndepărtaţi. Elena Udrea s-a evidenţiat pe scena politică ca fiind singurul politician rămas loial fostului preşedinte. Turcescu, de asemenea, este perceput ca fiind unul din puţinii jurnalişti care nu s-au dezis de Traian Băsescu.

Deşi nu este încă oficial membru al Mişcării Populare, fiind prezentat ca un simplu consilier de campanie, candidatura lui Turcescu se conturează ca o opţiune salvatoare pentru Traian Băsescu, fără a fi neapărat şi o soluţie câştigătoare.

*

Aruncarea în lupta electorală a unor personaje venite în politică dinspre jurnalism, nişte ”tehnocraţi” care nu se identifică total cu partidele care îi susţin, continuă linia electorală inaugurată de învestirea guvernului Cioloş. Atenţia şi interesul publicului s-ar centra exclusiv pe imaginea, carisma şi prestaţia celor trei personaje. Centrul de greutatea este mutat de pe brandul politic pe brandul personal al candidaţilor, iar partidele pot evita astfel daunele de imagine provocate de eşec. Aruncarea în lupta electorală a unor vedete media în detrimentul unor politicieni de meserie este, de asemenea, o formulă de avarie a partidelor pentru a masca lipsa de soluţii. Firea, Săftoiu sau Turcescu. O confruntare inedită pentru primăria Capitalei care promite un show de zile mari!