Cum i-a tras PSD lui Iohannis Codul Silvic de sub picioare

După 40 de minute de dialog al surzilor, deputaţii au tranşat relativ uşor în comisii cererea preşedintelui de reexaminare a Codului Sivic, respingând-o cu 35 de voturi la 21. UDMR a fost de partea PSD.

Cât lemn şi cum se va putea tăia de acum înainte în pădurile din România se discută mai aprins în stradă decât în Parlament. Strânşi marţi să ia o decizie legată de cererea de reexaminare a Codului Silvic trimisă de preşedintele Klaus Iohannis, deputaţii din comisiile Juridică, pentru Agricultură şi de Mediu s-au detaşat cu naturaleţe de lozincile scandate sâmbătă la proteste încercând să scurteze dezbaterea în loc să o prelungească.

PSD a tras sforile pentru a nu se ajunge la dezbateri punctuale, pe fiecare dintre subiectele reclamate, UDMR s-a raliat foştilor parteneri de guvernare şi nu actualilor colegi de Opoziţie, iar PNL a capitulat fără mari eforturi după ce şi-a spus punctul de vedere, mai mult pentru stenogramă.

PSD şi PNL ţin discursuri paralele, UDMR decide

Prinşi într-un dialog al surzilor, PSD-iştii au ţinut-o cu „varianta procedurală“ prin care cererea de reexaminare să fie discutată în mare şi votată în bloc, fără a lăsa loc de negociere pe un punct sau pe altul. De pe scaunul de preşedinte de şedinţă, vicepreşedintele Comisiei Juridice, Ciprian Nica (PSD), a reuşit să impună decizia fără mari proteste din sală. Mai mult ca să rămână consemnat, PSD şi PNL s-au ciocnit prin vocile foştilor miniştri delegaţi ai Apelor şi Pădurilor, Doina Pană şi Ana Varga, pe cele două puncte nevralgice ale noii legi al căror autor este, între alţi colegi de partid, Victor Ponta.

Primul – impunerea amenajamentul silvic doar proprietarilor care au mai mult de 10 hectare de pădure, lăsându-i pe ceilalţi să taie după bunul plac, cu aprobarea pădurarului.

Al doilea – un prag maxim de 30% la achiziţia sau procesarea de masă lemnoasă din fondul forestier naţional

Consiliul Concurenţei cere opinia Comisiei Europene

Consiliul Concurentei a trimis o solicitare Comisiei Europene pentru a-şi exprima opinia privind introducerea în proiectul noului Cod Silvic a pragului maxim de 30% din volumul de masă lemnoasă din fiecare specie ce poate fi achiziţionat de o companie, a anunţat marţi instituţia. Decizia privind consultarea cu Executivul European a fost luată în contextul în care menţinerea unei limitări la achiziţia de masă lemnoasă ar putea reprezenta o încălcare a Tratatului privind Funcţionarea Uniunii Europene în ceea ce priveşte libera circulaţie a mărfurilor, ce poate avea ca posibilă consecinţă declanşarea procedurii de infringement împotriva României, se arată într-un comunicat al Consiliului Concurenţei. „Nu ne opunem acestei legi şi nici măsurilor de limitare a tăierilor ilegale. Noi avem obiecţii referitoare la unele măsuri punctuale, care, deşi introduse cu bune intenţii, riscă să încalce legislaţia europeană şi pot atrage sancţiuni din partea Comisiei Europene“, a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei. (Sebastian Zachmann)

„Suntem în legalitate să impunem acest procent de 30%”, s-a justificat Pană, cu Constituţia în mână, citind cum „statul trebuie să asigure exploatarea resurselor naturale în concordanţă cu interesul naţional”. De partea ei, a trecut şi fostul ministru al Mediului, Attila Korodi. „Trebuie impusă o limită”, a reclamat UDMR-istul „actuala situaţie de oligopol“, punând laolaltă argumente favorabile pragului de 30%, asigurării dreptului de preempţiune pentru producătorii din industria mobilei la cumpărarea de masă lemnoasă, ca şi ideii că proprietarilor de mai puţin de 10 hectare de pădure li sar putea trece cu vederea amenajamentele, menite să limiteze defrişarea. „Amenajamentul silvic este un instrument foarte important. Dar, din păcate, majoritatea familiilor din România nu pot să plătească acest serviciu”, a susţinut deputatul. 

Cu o listă de amendamente trimisă oficial, liberalii l-au scăpat uşor-uşor din braţe pe Iohannis, mizând mai puţin pe propria voce şi mai mult pe o adresă a Consiliului Concurenţei care avertizează în privinţa potenţialului infringement.

„Vom respinge această cerere şi peste ceva vreme ne putem trezi cu o scrisoare din partea UE prin care ne atrage atenţia că am încălcat Tratatul de Aderare. Insist să ascultăm punctul de vedere al Consiliului Concurenţei”, s-a făcut auzită timid Ana Varga. Rezultatul a fost dat de vot.

Cererea lui Iohannis a fost respinsă. în bloc cu 35 de voturi la 21, în faţa unui PNL resemnat. Acelaşi rezultat se aşteaptă în plen, acolo unde PSD are deja 181 din cele 195 de voturi necesare.

„Hai, că va fi bine pentru amândoi!“

Mult mai zgomotoasă a fost, în schimb, dezbaterea mutată pe holuri, cea pentru camerele de luat vederi. „Noi nu trebuia să reexaminăm un text care fusese deja dezbătut în detaliu, nu văd de ce s-au solidarizat pentru revendicarea domnului preşedinte Iohannis, că toată România este de acord cu el”, a decretat, pe holuri, Pană.

„Vă spun un caz concret, o discuţie între un pădurar şi un proprietar de pădure, după aprobare acestui Cod. Vine domnul proprietar şi roagă pădurarul să vină să marcheze copacii pentru că el consideră că pădurea a ajuns la maturitate. Vine pădurarul şi spune: «Pădurea nu a ajuns la maturitate, dar poate te ajut să ajungă la maturitate, hai că va fi bine pentru amândoi» şi împart banii. Nu putem să facem această greşeală şi să propunem aprobarea unei legi care permite exploatarea unor păduri fără amenajament“, a protestat, prea târziu însă, Varga

Amendamentele PNL la Codul Silvic

Filmul unui scandal „ca-n codru”

IULIE 2014. PSD VINE CU NOUL COD SILVIC. După respingerea Codului Silvic propus de Guvern în timpul guvernării USL, pe 3 iulie 2014, 127 de parlamentari PSD au iniţiat în parlament un nou proiect prin care perdelele forestiere de protecţie, jnepenişurile şi păşunile se scoteau din fondul forestier national, devenind astfel mai uşor de defrişat, iar RA-APPS primea dreptul de a-şi construe un ocol silvic propriu.

SEPTEMBRIE 2014. LEGEA TRECE FULGER PRIN SENAT. Proiectul nu a fost asumat oficial de Guvern, ci de către PSD. Printre iniţiatori se numără însă mai mulţi miniştri în frunte cu Victor Ponta , dar şi fostul deputat Ioan Adam, arestat preventiv anul trecut în dosarul retrocedărilor ilegale de pădure instrumentat de DNA. Susţinerea Guvernului a fost însă la vedere, printr-un aviz pozitiv dat pe 16 septembrie 2014, împreună cu o cerere adresată Parlamentului ca legea PSD să treacă prin procedură de urgenţă. Ajuns tot pe 16 septembrie în Biroul Permanent al Senatului, în 24 de ore este trecut fulger prin prima Cameră sesizată cu 92 de voturi „pentru”.

FEBRUARIE 2015. NOUL COD AJUNGE LA COTROCENI. Dezbătut şi amânat în Camera Deputaţilor până după campania electorală, proiectul este votat imediat după vacanţa parlamentară, pe 15 februarie, de 153 de PSD-işti, 6 liberali, 9 UDMR-işti, 26 de parlamentari PC-PLR şi 8 reprezentanţi ai minorităţilor.

MARTIE 2015. IOHANNIS CERE REEXAMINAREA. Noul Cod Silvic este ţinut 20 de zile la Cotroceni, timp în care Preşedinţia cere opinia Consiliului Concurenţei. Pe 23 martie, Klaus Iohannis îl întoarce la Parlament, fiind prim alege trimisă la reexaminare în mandatul său. ONG-urile au salutat întoarcerea legii în parlament pentru a fi îmbunătăţită, criticând însă argumentele invocate de Iohannis.

APRILIE 2015. PSD PREGĂTEŞTE TERENUL. Fostul ministru al Apelor din Guvernul Ponta 3, Doina Pană, lansează public ipoteza că proiectul a fost retrimis în Parlament în urma lobby-ului făcut de compania austriacă Holzindustrie Schweighofer. Tot atunci apare în presă o scrisoare adresată de reprezentanţii companiei austricele premierului Victor Ponta în care se arată că  introducerea pragului maxim de 30% la achiziţia sau procesarea de masă lemnoasă ar fi de natură „să aducă atingere principiilor libertăţii economice şi ameninţă cu efecte negative asupra comerţului dintre Austria şi România”.
Pe 27 aprilie, o organizaţie non-guvernamentală americană acuză Holzindustrie Schweighofer România că ar cumpăra lemn tăial ilegal. Intrarea în atenţia publică în România a Environmental Investigation Agency (EIA) se face printr-un film din care reiese că Holzindustrie Schweighofer ar accepta să achiziţioneze lemn „la negru”. Compania austriacă dă un comunicat în care susţine că respect legile şi reglementările din România, dar că va face o anchetă internă. Imediat, în mai multe oraşe ale ţării se anunţă un val de proteste.

MAI 2015. NOUL COD, ÎNTRE STRADĂ ŞI PARLAMENT. Senatul votează din nou legea ignorând observaţiile lui Iohannis, iar PSD apasă pedala reexaminării din interes. Ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu, spune la Suceava, că asupra preşedintelui României Klaus Iohannis "planează o suspiciune” că nu ar fi de partea românilor pentru că nu a fost de acord cu Codul Silvic. La Bucureşti, ideea edte întărită de purtătorul de cuvânt al PSD, Gabriela Podaşcă şi de Victor Ponta.
Pe 9 mai, câteva mii de manifestanţi protestează la Bucureşti, la Timişoara, la Alba Iulia, la Cluj-Napoca faţă de defrişările ilegale. În faţa Palatului Cotroceni se scaandează „Hoţii, hoţii!” şi mai direct, la adresa lui Klaus Iohannis, „Dacă nu vrei să-ţi pierzi slujba, nu te mai juca cu drujba”. În preajma Guvernului însă, singurii care îşi manifestă opoziţia sunt biciliştii care claxonează lung, strigând „Mafia defrişează, guvernul protejează”, fără ca vreun slogan să îl vizeze direct pe Victor Ponta. Klaus Iohannis trimite doar un mesaj pe Facebook prin care susţine protestele ca fiind „perfect legitime” şi anunţă că defrişarea ilegală a pădurilor va ajunge temă de discuţie în primul CSAT.