Comisia „Alegeri 2009“ se face de ruşine şi în raportul final. De ce nu au putut parlamentarii să vină cu noutăţi referitoare la scrutin

Comisia
„Alegeri 2009“ se face 
de ruşine şi în raportul final. De ce nu au putut parlamentarii să vină cu noutăţi referitoare la scrutin

Membri ai Comisiei „Alegeri 2009“: Eugen Nicolicea, Liviu Pleşoianu, Oana Florea şi Steluţa Cătăniciu. FOTO Mediafax

Comisia parlamentară pentru anchetarea alegerilor prezidenţiale din 2009 a prezentat ieri raportul final al cercetărilor: sugerează că scrutinul a fost fraudat, dar nu are dovezi. Mai mult susţinătorii raportului fac aluzii în ceea ce priveşte posibile cereri de începere a urmăririi penale pentru mai mulţi miniştri din Guvernul Boc.

Ştiri pe aceeaşi temă

Comisia „Alegeri 2009“ nu a putut trage vreo concluzie clară referitoare la fraudarea rezultatului votului de la prezidenţialele din 2009. Cel puţin aşa a anunţat ieri Oana Florea, şefa comisiei. Aceasta a completat însă că „planează suspiciunea“ că cei care s-au întâlnit în „sufrageria lui Gabriel Oprea” ar fi urmărit să „influenţeze rezultatul votului“. Concluzia a fost trasă după ce şefa DNA, Laura Codruţa Kövesi, şi fostul director-adjunct al SRI, Florian Coldea, nu s-au prezentat la audieri. În acelaşi timp, Oana Florea s-a plâns că membrii comisiei nu au avut acces la dosarul clasat al Parchetului General referitor la scrutinul din 2009.

Speculaţiile

„Acest lucru face să planeze suspiciunea că în seara alegerilor, persoanele publice cu funcţii de decizie în autorităţile statului s-au întâlnit la un eveniment privat, cu un scop precis, acela de influenţare a rezultatului votului. Cu toate acestea, din probele administrate în cadrul anchetei parlamentare, nu se poate trage o astfel de concluzie“, scrie în raportul final al comisiei. În document, autorii menţionează şi faptul că Laura Codruţa Kövesi şi Florian Coldea nu ar fi dat declaraţii nici în faţa organelor de urmărire penală.

Pe de altă parte, în ceea ce priveşte modul cum au decurs alegerile din 2009, în raport e menţionat faptul că atât Traian Băsescu, preşedinte candidat pentru un nou mandat, dar şi guvernul condus de Emil Boc ar fi avut „acţiuni concrete pentru favorizarea fraudării alegerilor în avantajul candidatului Traian Băsescu“, reprezentanţii celor două instituţii, adică ai Guvernului şi Preşedinţiei, acţionând „în forţă, cu rea credinţă, cu dispreţ faţă de lege“.

Astfel, Comisia sugerează că mai multe persoane publice ar fi încălcat legea. Printre aceştia: Emil Boc, Vasile Blaga, Cătălin Predoiu, Radu Berceanu sau Adriean Videanu. În opinia membrilor Comisiei politicienii ar putea fi acuzaţi de constituirea unui grup infracţional organizat în vederea comiterii de infracţiuni electorale, fals intelectual , uz de fals şi abuz în serviciu.Comisia chiar subliniază că rămâne la latitudinea preşedintelui României dacă va cere urmărirea penală a mai multor miniştri din Guvernul Boc, inclusiv a fostului premier, la fel cum Parlamentul ar putea cere urmărirea penală a lui Cătălin Predoiu. 

Intervenţia Inspecţiei Judiciare

La scurtă vreme de la anunţul făcut de Oana Florea, Inspecţia Judiciară a adresat Comisiei parlamentare de anchetă privind alegerile prezidenţiale din 2009 o scrisoare în care solicită documentaţia legată de corespondenţa purtată de comisie cu procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kövesi.

În adresa transmisă comisiei parlamentare de anchetă, inspectorul judiciar care se ocupă de verificarea unei sesizări disciplinare făcute pe numele procurorului-şef al DNA de către o societate care editează o publicaţie cu profil juridic cere invitaţiile transmise pe numele Laurei Codruţa Kövesi de către comisia de anchetă, precum şi răspunsurile pe care aceasta le-a trimis comisiei. Consultantul în comunicare politică Adi Zăbavă consideră că se poate specula că acest gest al Inspecţiei Judiciare este o continuare a demersurilor de a pune presiune pe Laura Codruţa Kövesi. „Comisia parlamentară de anchetă a alegerilor din 2009 a avut un principal scop, pur politic, de a parazita agenda publică cu încă un subiect. Apoi s-a incercat punerea unei presiuni cât mai mari asupra Laurei Codruţa Kövesi. Putem specula că, acum când comisia parlamentară îşi încheie activitatea, se doreşte continuarea presiunilor la care este supus procurorul-şef al DNA”.

Sesizarea împotriva Laurei Codruţa Kövesi a fost înregistrată pe rolul Inspecţiei Judiciare în 16 noiembrie 2017. „În prezent, se efectuează verificări prealabile pentru a se stabili dacă există indiciile săvârşirii vreunei abateri disciplinare“, au transmis reprezentanţii Inspecţiei Judiciare. Anul trecut, procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kövesi, a fost citată de patru ori în faţa comisiei parlamentare de anchetă privind alegerile prezidenţiale din 2009 şi a refuzat să se prezinte, explicând că nu deţine informaţii potrivit cărora în procesul electoral s-ar fi implicat persoane sau autorităţi cu scopul vicierii rezultatului scrutinului.

Tunurile pe Kövesi

În urmă cu două săptămâni, Inspecţia Judiciară a anunţat că a demarat o acţiune disciplinară faţă de şefa DNA şi adjunctul acesteia, Marius Iacob, pentru săvârşirea a trei abateri. Printre altele, Laurei Codruţa Kövesi i se reproşează că „a folosit faţă de colegii procurori un ton superior şi agresiv”, dar şi că „a adoptat o atitudine nedemnă, folosind la adresa procurorilor cuvinte si expresii cu un conţinut vădit denigrator, insultător şi ameninţător, respectiv «laşi», «bârfitori», «infractori»”.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările