Comisia de la Veneţia repară Constituţia lui Crin

Comisia de la Veneţia repară Constituţia lui Crin

Secretarul Comisiei de la Veneţia, Thomas Markert, a primit asigurări de la preşedintele Comisiei de revizuire, Crin Antonescu, că articolele scandaloase vor fi reformulate FOTO: MEDIAFAX

Forul european a cerut reformularea articolelor scandaloase din proiectul de revizuire a Constituţiei elaborat de Comisia condusă de Crin Antonescu.

Ştiri pe aceeaşi temă

Experţii în drept constituţional ai Comisiei Consiliului Europei pentru democraţie prin drept, cunoscută sub numele de Comisia de la Veneţia, au fost la sfârşitul săptămânii în România pentru a discuta cu factorii implicaţi în procesul de revizuire a Constituţiei. Rezultatul? Specialiştii au criticat vehement câteva articole blamabile prezente în noua Constituţie şi au smuls promisiunea lui Crin Antonescu, preşedintele Comisiei de revizuire, că acestea vor fi reformulate.
 
Membrii delegaţiei au taxat articolele prin care Parlamentul a căpătat puteri nemăsurate. Mai exact, Comisia de le Veneţia a cerut reformularea articolului 61 din noua Constituţie care stipulează: „Parlamentul este organul reprezentativ al poporului român, forul suprem de dezbatere şi de decizie al naţiunii şi unica autoritate legiuitoare a ţării“. Ca urmare, după spusele lui Crin Antonescu, acest articol va fi reformulat. 
 
„O observaţie a invitaţilor noştri a fost aceea că termenul «decizie» ar putea să nască interpretări prea largi. În sensul acesta cred că vom renunţa la termenul «de decizie» ca să nu se poată naşte confuzii, deşi Constituţia descrie foarte clar care sunt prerogativele şi ale Parlamentului, şi ale Guvernului, şi ale preşedintelui, şi ale altor instituţii”, a spus Antonescu. De altfel, acest articol a fost criticat şi de preşedintele Traian Băsescu, dar şi de Consiliul Legislativ.
 
LACRIMILE LUI VASILE BLAGA
 
Comisia de la Veneţia nu a trecut cu vederea nici articolul care defineşte puterile statului şi în cadrul căruia preşedintele nu este menţionat ca parte a puterii executive. Parlamentarii din Comisia de revizuire l-au scos pe  preşedinte din puterea executivă, pe motiv că i-au conferit şi oficial statutul de „şef al statului”. Crin Antonescu a găsit să explice acest articol într-o notă ironică. „Am dat explicaţii în legătură cu natura prerogativelor prezidenţiale, cu faptul că acestea ar fi sau nu ar fi reduse. Sigur că aici am regăsit ecoul probabil al lacrimilor domnului Blaga sau al altor domni şi doamne după puterile unui preşedinte care nu va mai fi Traian Băsescu“, a comentat Crin Antonescu criticile Comisiei de la Veneţia.
 
Oficialii europeni au respins ideea adoptării unor măsuri pentru stoparea traseismului politic şi au mai cerut clarificarea, prin Constituţie, a modului în care Avocatul Poporului poate fi demis. În plus, reprezentanţii Comisiei de la Veneţia au opinat că mandatul şefului CSM ar trebui să fie mai mare de un an de zile. Aceştia au argumentat că aplicarea unui proiect din partea şefului CSM ar necesita doi sau trei ani de zile.
 
PARLAMENTARISMUL POATE FI ÎNTĂRIT
 
Comisia de la Veneţia nu are, însă, nicio obiecţie, de principiu, în cazul în care România doreşte să întărească parlamentarismul, oferind exemplul celor mai multe ţări europene care sunt democraţii parlamentare. „Este adevărat că preşedintele va avea mai puţine prerogative, dar îşi menţine în acelaşi timp nişte prerogative importante în ceea priveşte politica externă şi securitatea. 
 
În principiu, este o decizie a ţării dvs. cum vrea să distribuie puterile, dar trebuie să ţinem cont de faptul că majoritatea ţărilor europene sunt democraţii parlamentare, deci nu avem nicio obiecţie de principiu dacă vreţi să întăriţi acest aspect al parlamentarismului”, a declarat Thomas Markert, secretarul Comisiei de la Veneţia, la finalul discuţiilor.
 
REFERENDUMUL, MAI BINE LA ANUL
 
Totodată, secretarul Comisiei de la Veneţia a salutat o eventuală amânare a organizării referendumului de modificare a Constituţiei României, despre care Victor Ponta a declarat că ar putea avea loc odată cu alegerile prezidenţiale din 2014. „Suntem foarte bucuroşi că am aflat că e puţin probabil ca această reformă să fie adoptată anul acesta şi că va fi mai mult timp pentru discuţii. Ce aş vrea însă să subliniez acum este că aceasta este o reformă foarte importantă, sunt propuse mai mult de o sută de amendamente Constituţiei ţării dvs. şi o asemenea reformă importantă are nevoie de timp pentru a fi discutată şi pentru a se reflecta asupra ei”, a arătat Thomas Markert.
 
VOCEA OPOZIŢIEI
 
Liderii partidelor de Opoziţie au fost invitaţi şi ei la discuţii. Preşedintele PDL, Vasile Blaga, a susţinut şi în faţa forului european faptul că actuala Constituţie ar trebui să se bazeze pe rezultatul referendumului din 2009. Totodată, liderul democrat-liberal a criticat faptul că Parlamentul încearcă să îşi aroge drepturi nelimitate, făcând o paralelă cu criza politică de anul trecut. „Am spus că avem foarte mari rezerve şi că nu suntem de acord cu modul în care doreşte majoritatea parlamentară să se definească ca putere supremă de discuţie şi decizie în stat, pentru că nu am mai putea vorbi în niciun fel de echilibrul puterilor în stat. Noi suntem convinşi că nu încearcă altceva actuala putere decât să pună în practică, de data asta mai elegant, ceea ce nu au reuşit astă-vară”, a spus Blaga.
 
De partea cealaltă, PPDD, prin vocea fondatorului Dan Diaconescu, a avut un mesaj clar: actuala Constituţie să nu fie modificată. „Am fost întrebaţi în mod tranşant dacă dorim o Constituţie votată în acest an, în această formulă şi am răspuns la fel de categoric că nu, preferăm actuala Constituţie, care e destul de negativă pentru poporul român, în locul unei Constituţii şi mai proaste. Preferăm răul cel mai mic”, a spus Dan Diaconescu. 
 
Opinia expertului
 
Profesorul de drept constituţional Ioan Stanomir a declarat pentru „Adevărul“ că opiniile exprimate de Comisia de la Veneţia confirmă ceea ce şi observatorii români au notat. „Comisia de la Veneţia a constatat că există derapaje grave în cazul procedurii de revizuire a Constituţiei care trebuie eliminate“, a declarat Ioan Stanomir.
 
Referitor la cererea Comisiei privind reformularea art.61, Ioan Stanomir consideră corectă o astfel de solicitare, întrucât Comisia de revizuire a Constituţiei a căutat să acorde Camerelor o poziţie care slăbea întreg edificiul echilibrului şi separaţiei puterilor în stat. În ceea ce priveşte lipsa de obiecţie a Comisiei în cazul în care România doreşte întărirea parlamentarismului, profesorul de drept constituţional a confirmat că aceasta „nu poate intra în analizarea oportunităţii schimbării regimului politic în România“. „Misiunea acestei Comisii este de a evita cazurile în care schimbarea de regim ar duce la subminarea democraţiei“, a conchis Ioan Stanomir. 
 
 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările