„Comisia Iordache“ dezbate modificarea legislaţiei penale. Cum vrea Nicolicea redefinirea luării de mită: să fie reală, serioasă, explicită, efectivă şi conştientă

Comisia parlamentară specială condusă de fostul ministru al Justiţiei Florin Iordache a început, marţi, dezbaterile asupra amendamentelor depuse la proiectul privind modificarea Codurilor penale. Printr-un amendament depus, social-democratul Eugen Nicolicea vrea redefinirea luării de mită, aceasta fiind considerată infracţiune dacă pretinderea sau acceptarea sunt „reale, serioase, explicite, efective şi conştiente“.

UPDATE Florin Iordache: Pentru noi este importantă părerea majoritară a CSM. Nu împiedicăm niciun coleg sădepună amendamente. de la a  depune amendamente, la a susţine, e drum lung. Noi ţinem cont de o legislaţie europeană şi deobservaţiileşi propunerile pe care le face CSM. 

UPDATE Executarea la domiciliu a pedepselor pentru condamnările de până în trei ani şi pentru infracţiuni fără violenţă sau pedepsirea cu închisoare sau amendă a divulgării informaţiilor dintr-un dosar se numără printre amendamentele depuse de parlamentari ai PSD şi UDMR la proiectul de lege privind modificarea Codului penal. De asemenea, un alt amendament este ca măsura de confiscare extinsă ”să se poate aplica asupra bunurilor dobândite ulterior intrării în vigoare a Legii pentru modificarea şi completarea Codului Penal numai dacă există probe certe că bunurile respective provin din activităţi infracţionale”

UPDATE S-a discutat amendamentul propus de deputatul UDMR Marton Arpad la articolul infracţiunea continuată: (1) Infracţiunea continuată se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită, al cărei maxim se poate majora cu o treime dar nu mai mult de 3 ani în cazul pedepsei închisorii, respectiv cu cel mult o treime în cazul pedepsei amenzii." Irina Kuglay, de la Parchetul General, critică aceastănouăformulare. Replica a venit de la Florin Iordache. „Actualele prevederi proaste au dat naştere la condamnări monstruoase“, a afirmat Iordache. 

UPDATE Parlamentarii din comisia specială şi reprezentanţii instituţiilor de profil discută la modul general amendamentele depuse, fără a se da o formă nouă proiectului de lege.  

UPDATE A început şedinţa comisiei speciale. 

UPDATE Eugen Nicolicea, preşedintele Comisiei juridice din Camera Deputaţilor, a depus un amendament prin care vrea redefinirea luării de mită. Astfel, pentru ca aceasta să fie considerată infracţiune ar trebui ca pretinderea sau acceptarea să fie „reale, serioase,  explicite, efective şi conştiente“. De asemenea, pentru a exista luarea de mită trebuie să fie „transpusă în viaţă“ înţelegerea frauduloasă, adică persoana care primeşte sau dă mită să facă acest gest. 

„Articolul 289 (n.r.- referitor la luarea demită) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(1) Fapta funcţionarului public, precum şi a oricărei alte persoane care exercită o funcţie publică sau de interes public, care, direct ori indirect, pentru sine sau pentru altul, pretinde ori primeşte bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori acceptă promisiunea unor astfel de foloase, în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică ori de a exercita profesia sau activitatea în executarea căreia a săvârşit fapta.

(2) Pentru ca fapta să constituie infracţiune, pretinderea sau acceptarea trebuie să fie reale, serioase, explicite, efective şi conştiente. Nu sunt astfel pretinderea sau acceptarea neurmate de acte materiale de natură a transpune în viaţă, cel puţin cu caracter incipient şi parţial, înţelegerea frauduloasă.

(3) Dacă fapta prevăzută la alin. (1) nu este de natură să prejudicieze bugetul de stat sau să afecteze macro-echilibrele socio-economice ale statului, sau dacă nu a adus nicio atingere concretă patrimoniului unei persoane private, pedeapsa se reduce la jumătate.

(4) Fapta prevăzută în alin. (1), săvârşită de una dintre persoanele prevăzute în art. 175 alin. (2), constituie infracţiune numai când este comisă în legătură cu neîndeplinirea, întârzierea îndeplinirii unui act privitor la îndatoririle sale legale sau în legătură cu efectuarea unui act contrar acestor îndatoriri.

(5) Banii, valorile sau orice alte bunuri primite sunt supuse confiscării, iar când acestea nu se mai găsesc, se dispune confiscarea prin echivalent“. 

Ministrul Justiţiei Tudorel Toader declara că acolo unde există diferenţe între proiectul rezultat de la comisie şi cel al Guvenului, Ministerul Justiţiei îşi va susţine punctul de vedere.

Potrivit unor surse din cadrul Comisiei, la proiectul de modificare a Codurilor penale au fost depuse zeci de amendamente. Marţi, de la ora 15.00, Comisia parlamentară specială se reuneşte şi ar urma să înceapă dezbaterile pe fond asupra amendamentelor.  

Ministrul Justiţiei Tudorel Toader a declarat sâmbătă, referindu-se la proiectele de modificare a Codului penal şi a Codului de procedură penală aflate la Comisia parlamentară specială, că acolo unde există diferenţe între proiectul rezultat de la comisie şi cel al Guvenului, Ministerul Justiţiei îşi va susţine punctul de vedere.

"Parlamentul a conexat proiectele noastre vizând deciziile Curţii, prezumţia de nevinovăţie şi confiscarea extinsă cu amendamentele aduse de către parlamentari. Acolo unde sunt diferenţe între proiectele Comisiei speciale privind punerea în aplicare a deciziilor Curţii Constituţionale şi proiectele de lege plecate de la Guvern, sigur că noi susţinem punctul de vedere al Ministerului Justiţiei, adcă proiectul de lege care a plecat de la noi. Şi aici am vorbit generic, dar am dat multe exemple", a declarat Toader. 

El a explicat că de la minister au plecat proiecte de lege pentru modificarea Codului penal şi a Codului de procedură penală în sensul punerii de acord cu deciziile Curţii Constituţionale, cele de admitere sau interpretative, ]n sensul transpunerii directivei privind confiscarea extinsă, în Codul penal, privind prezumţia de nevinovăţie, în Codul de procedură penală.

Comisia specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru sistematizarea, unificarea şi asigurarea stabilităţii legislative în domeniul justiţiei s-a reunit  la jum[tatea săptămânii trecute pentru dezbateri generale asupra iniţiativelor legislative de modificare a Legii numărul 286/2009 privind Codul Penal, Legii numărul 135/2010 privind Codul de Procedură Penală şi Legi numărul 134/2010 privind Codul de Procedură Civilă.

Opoziţia a acuzat că modificările Codurilor penale sunt "cu dedicaţie" pentru Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu. Preşedintele Comisiei, fostul ministru al Justiţiei Florin Iordache, a susţinut însă că prin aceste modificări se vrea "normalizarea vieţii în România".

Preşedintele Klaus Iohannis a apreciat că unele dintre propunerile pentru modificarea Codurilor penale sunt absolut inacceptabile şi că "este inadmisibil ca unele să fie făcute cu destinaţie pentru persoane care acum ocupă poziţii de decizie chiar în Parlament".

“Unele dintre aceste modificări sunt necesare, fiindcă e nevoie de o oarecare modificare a legislaţiei, punere în acord cu decizii ale CCR şi în unele puncte chiar cu legislaţia europeană. Aceste propuneri sunt bune şi cred că Parlamentul le va prelucra şi va introduce aceste chesstiuni. Alte propuneri care au fost făcute, nu vreau să detaliez acum în acest cadru, sunt total inacceptabile şi cred că discuţia parlamentară va revela care trebuie să rămână în discuţie şi care trebuie să iasă din discuţie. Un principiu, însă, cred că trebuie să îl înţeleagă toată lumea - este inadmisibil ca unele modificări să fie făcute cu destinaţie pentru unele persoane care vremelnic ocupă poziţii de decizie chiar în Parlament”, a declarat preşedintele Klaus Iohannis.

Proiectul de modificare a Codului Penal prevede că emiterea, aprobarea sau adoptarea de acte normative nu constituie infracţiunea de ajutor dat făptuitorului în scopul împiedicării sau îngreunării cercetărilor într-o cauză penală, tragerii la răspundere penală, executării unei pedepse sau măsurii privative de libertate.

Declaraţiile publice făcute de autorităţile publice sau funcţionari publici prin care, înainte de pronunţarea unei hotărâri definitive de condamnare, o persoană este considerată vinovată se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

Pentru a scăpa de pedeapsă, mituitorul sau făptuitorul trebuie să denunţe fapta în cel mult 6 luni de la data săvârşirii acesteia şi înainte de a începe urmărirea penală. Se abrogă articolul privind neglijenţa în serviciu.

Conform proiectului de modificare a Codului de Procedură Penală, în cursul urmăririi penale sau al judecăţii pot fi comunicate public informaţii doar dacă acestea justifică un interes public, iar suspecţii nu pot fi prezentaţi cu cătuşe sau alte mijloace de imobilizare de natură a induce în percepţia publică faptul că ar fi vinovaţi de săvârşirea unor infracţiuni.

Suspectul sau inculpatul poate participa la efectuarea oricărui act de urmărire penală sau la orice audiere, la solicitarea acestuia. Audierea unei persoane nu poate dura mai mult de 6 ore din 24 de ore.

Datele obţinute dintr-un sistem informatic sau dintr-un sistem de stocare a datelor informatice care nu au legătură cu infracţiunea pentru care se efectuează urmărirea penală şi pentru care a fost autorizată percheziţia în acea cauză se şterg definitiv din copiile efectuate şi nu pot fi folosite în alte cauze penale şi pentru dovedirea altor fapte, pentru care nu există mandat de percheziţie.

Dispoziţiile legii ar urma să se aplice şi hotărârilor pronunţate până la intrarea acesteia în vigoare.