Comisia Iordache a dat raport pozitiv pe a doua lege a Justiţiei. Înfiinţarea unei secţii pentru investigarea magistraţilor, cea mai scandaloasă prevedere

Comisia Iordache a dat raport pozitiv pe a doua lege a Justiţiei. Înfiinţarea unei secţii pentru investigarea magistraţilor, cea mai scandaloasă prevedere

FOTO Inquam Photos / Georg Călin

Comisia parlamentară specială pentru legile Justiţiei, condusă de social-democratul Florin Iordache, a dat raport favorabil pentru proiectul Legii privind organizarea judiciară, după ce 14 aleşi au votat „pentru“ şi cinci au votat „împotrivă“.

UPDATE Articolul 7 a fost modificat.  „Membrii Consiliului Superior al Magistraturii se aleg din rândul judecătorilor şi procurorilor numiţi de Preşedintele României, cu o vechime în funcţia de procuror sau judecător de minim 7 ani şi care nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani”, se arată într-un amendament adoptat la Articolul 7.
 
De asemenea s-a introdus în lege posibilitatea ca şi procurorii DIICOT să poată candida la o funcţie de membru în CSM, până acum dreptul aparţinând exclusiv procurorilor DNA şi cei de la PICCJ.
 
„a) 1 procuror de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de la DNA sau de la DIICOT“, se arată în noua formă a articolului care stabileşte componenţa CSM.
 
UPDATE Cătălin Predoiu a cerut ca reprezentantele UNJR să nu mai „aibă acces la calculatoarele stafului“.
 
UPDATE Au început dezbaterile  pe iniţiativa care vizează modificarea Legii privind Consiliul Superior al Magistraturii. „Ca sa terminăm cu dezinformarea din societate, inspecţia judiciară să fie o instituţie autonomă, iar numirea conducerii va fi la CSM. Nu se poate mai transparent de atât“, a declarat Iordache, la începutul dezbaterii. 
 
UPDATE Sunt adoptate în ritm alert articolele rămase din Legea privind organizarea judiciară. Anterior, înainte de votul asupra întregului proiect, s-a votat ca Sectia speciala privind investigarea infractiunilor din justitie să îşi înceapa activitatea la 6 luni de la intrarea in vigoare a legii. 
 
„Secţia de Investigare a unor infracţiuni din justiţie începe să funcţioneze în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi“, arată un alineat.  „Cauzele de competenţa Secţiei înregistrate la parchetele competente, inclusiv cele specializate anterior datei prevăzute la alin. (1) se soluţionează de către aceste parchete“, precizează al doilea alineat al articolului despre Secţia de investigare. 
 
UPDATE Florin Iordache a propus ca programul de azi să fie până la ora 13.00. Mâine dimineaţă, Comisia specială ar urma să se reunească de la ora 9.00. Programul a fost aprobat, deşi Opoziţia s-a opus. Voiau ca programul să înceapă mâine de la 10, pentru ca aleşii să aibă timp să susţină amendamente pe Legea bugetului.


Cele mai importante modificări aduse de comisie legii privind organizarea judiciară privesc înfiinţarea unei direcţii speciale pentru investigarea procurorilor şi judecătorilor, inăsprirea condiţiilor pentru a ajunge procuror DNA sau DIICOT şi obligativitatea ca procurorul-şef al DNA să obţină avizul CSM dacă vrea să înfiinţeze servicii teritoriale.

 
Cea mai controversată şi mai contestată modificare adusă legii 304/2004 privind organizarea judiciară în comisia condusă de Florin Iordache a fost înfiinţarea unei secţii de investigare a unor infracţiuni din Justiţie, care va funcţiona în cadrul Parchetului General şi va avea drept competenţe exclusive efectuarea urmăririi penale pentru infracţiunile de corupţie şi infracţiunile contra înfăptuirii justiţiei săvârşite de procurori şi judecători.
 
Secţia specială de investigare a procurorilor şi judecătorilor a fost înfiinţată prin adoptarea de către comisia specială a unor amendamente depuse de senatorul PSD Şerban Nicolae.
 
„După articolul 88 se introduce o nouă secţiune: Secţia de Investigare a unor infracţiuni din justiţie”, se arată într-un prim amendament.
 
Al doilea articol detaliază competenţele secţiei nou-înfiinţate:
 
„În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se înfiinţează şi funcţionează secţia de investigare a unor infracţiuni din justiţie care are competenţa exclusivă de a efecuta urmărirea penală pentru infracţiunile de corupţie şi a celor asimilate acestora, prevăzute de Codul penal şi de legea 78/2000, infracţiunile de serviciu sau în legătură cu acesta, precum şi a infracţiunilor contra înfăptuirii justiţiei săvârşite de judecători şi procurori, inclusiv cei care au calitatea de membri ai CSM, precum şi de procurori şi judecători militari”.
 
Înfiinţarea secţiei speciale de investigare a procurorilor şi judecătorilor a fost adoptată cu voturile PSD - ALDE - UDMR, împreună votând PNL şi USR. Reprezentantul PMP în comisia specială nu a participat la nicio şedinţă a comisiei.
 
De asemenea, comisia specială înăsprit condiţiile pentru accederea în DNA: a crescut vechimea minimă de la 6 la 8 ani în funcţia de procuror sau judecător, a introdus concursul obligatoriu, iar candidaţii nu trebuie să fi fost niciodată sancţionaţi disciplinar până în acel moment.
 
Concursul de admitere pentru procurorii care vor să activeze în cadrul DNA a fost introdus la propunerea UNJR şi AMR.
 
„Direcţia Naţională Anticorupţie se încadrează cu procurori numiţi prin ordin al procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, la propunerea sectiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, in urma concursului organizat in acest sens, în limita posturilor prevăzute în statul de funcţii, aprobat potrivit legii”, se arată la noul alineat (1), modificat, al articolului 87 din legea 303/2004 privind organizarea judiciară.
 
Tot la propunerea UNJR şi AMR au fost introduse două noi condiţii pentru a fi procuror DNA: vechime de minimum 8 ani în funcţia de procuror sau judecător şi să nu fi fost sancţionaţi disciplinar.
 
„Pentru a fi numiţi în cadrul DNA, procurorii trebuie să nu fi fost sancţionaţi discilinar, să aibă o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproşabilă, cel puţin 8 ani vechime în funcţia de procuror sau judecător şi să fi fost declaraţi admişi în urma unui concurs susţinut în faţa secţiei de procurorir a CSM”, se arată în alin. (2) al art. 87 din actul normativ.
 
În ceea ce priveşte concursul pentru intrarea în DNA, acesta va consta din două probe: un interviu susţinut în faţa secţiei de procurori a CSM şi o probă având ca obiect evaluarea a minimum cinci rechizitorii alese aleatoriu, precum şi a altor acte întocmite de candidaţi şi considerate relevante de aceştia, din ultimii 5 ani de activitate.
 
O altă modificare adusă legii privind organizarea judiciară a fost instituirea obligativităţii pentru procurorul-şef al DNA să solicite avizul CSM pentru înfiinţarea de servicii teritoriale, servicii, birouri şi alte compartimente de activitate.
 
”În cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie se pot înfiinţa servicii teritoriale, servicii, birouri şi alte compartimente de activitate, prin ordin al procurorului şef al acestei direcţii, cu avizul secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii”, se arată în nou alineat (1) al articolului 86 din legea 304/2004 privind organizarea judiciară. 
 
În legea în vigoare, DNA poate înfiinţa servicii teritoriale doar prin ordin al procurorului şef al Direcţiei, fără niciun aviz din partea altor instituţii. „În cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie se pot înfiinţa servicii teritoriale, servicii, birouri şi alte compartimente de activitate, prin ordin al procurorului şef al acestei direcţii”, se arată la articolul 86 din legea în vigoare.
 
De asemenea, comisia specială a modificat vechimea necesară a unui procuror pentru a intra la DIICOT, de la 6 la 8 ani.
 
„Pentru a fi numiţi în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, procurorii trebuie să nu fi fost sancţionaţi disciplinar, sa aibă o bună pregătire proefsională, o conduită morală ireproşabilă, o vechime de cel puţin 8 ani în funcţia de procuror sau judecător şi să fi fost declaraţi admişi în urma interviului organizat de comisia constituită în acest scop", se arată în amendamentul adoptat chiar la propunerea DIICOT.
 
Tot în ceea ce priveşte DIICOT, comisia specială a introdus un nou articol în legea 304/2004 privind organizarea judiciară, potrivit căruia instituţia va trebui să eleboreze anual un raport de activitate pe care să-l prezinte ministrului Justiţiei şi CSM.
 
„Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism elaborează anual un raport privind activitatea desfăşurată, pe care îl prezintă Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii şi ministrului justiţiei, nu mai târziu de luna februarie a anului următor. Ministrul justiţiei va prezenta Parlamentului concluziile asupra raportului de activitate al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism”, se arată în noul articol adoptat de comisia specială.
 
O obligaţie identică este prevăzută şi pentru DNA în legea în vigoare, care trebuie să prezinte, de asemenea, un raport anual ministrului Justiţiei şi CSM.
 
Un amendament adoptat de comisie a fost cel care prevede că soluţiile adoptate de un procuror pot fi infirmate de procurorul ierarhic superior, dacă acesta le apreciază ca fiind nelegale sau netemeinice. Noutatea constă în introducerea noţiunii de netemeinicie, până acum soluţiile unui procuror putând fi infirmate de superiorul ierarhic dacă erau considerate doar nelegale.
 
„Soluţiile adoptate de procuror pot fi infirmate motivat de către procurorul ierarhic superior, când sunt apreciate ca fiind nelegale sau netemeinice", se arată în alineatul (3), modificat, al articolul 64 din legea 304/2004.
 
Modificarea a fost propusă de UNJR şi CSM, fiind preluată sub formă de amendament de PSD şi ALDE.
 
De asemenea, comisia specială a adoptat un amendament la legea 304/2004, care prevede prevede că „nu pot ocupa funcţia de ofiţer sau agent de poliţie judiciară, ofiţeri, chiar acoperiţi, ai serviciilor de informaţii, lucrători sau colaboratori ai acestora. Anterior numirii în funcţie aceştia vor da o declaraţie autentică că nu fac şi nu au făcut parte din serviciile de informaţii şi nu sunt sau au fost colaboratori sau informatori ai acestora”.
 
O altă modificare adusă de comisia specială legii privind organizarea judiciară a fost cea potrivit căreia judecătorii vor trebui să îşi motiveze deciziile în cel mult 90 de zile de la pronunţare.
 
„Hotărârile judecătoreşti trebuie redactate în termen de cel mult 30 de zile de la data pronunţării. În cazurile temeinic motivate, termenul poate fi prelungit cu câte 30 de zile de cel mult două ori”, se arată la alineatul (3) al articolului 16 din legea 304/2004.
 
Amendamentul, propus de PSD, a fost adoptat cu majoritate de voturi, fiind înregistrată o singură abţinere.
 
Principalul avocat a prevederii a fost preşedintele comisiei speciale, social-democratul Florin Iordache, care a argumentat că în prezent, în lipsa unei astfel de reglementări, sunt cazuri în care judecătorii ajung să iasă la pensie fără a redacta motivările deciziilor luate.
 
Un alt amendament adoptat de comisie prevede reconfigurarea sălii de judecată astfel încât să fie respectată egalitatea de arme dintre părţi.
 
„Configuraţia sălii de judecată trebuie să reflecte principiul egalităţii de arme în ceea ce priveşte aşezarea judecătorului, procurorilor şi avocaţilor”, se arată în amendamentul adoptat în unanimitate. Propunerea a fost făcută de Parchetul General şi a fost însuşită sub formă de amendament de UDMR.
 
Comisia parlamentară specială privind legile justiţiei a început lunea trecută dezbaterea legii 304/2004 privind organizarea judiciară. Reprezentanţii principalelor instituţii din sistemul judiciar - Parchetul General, CSM, DIICOT - au cerut parlamentarilor să nu înfiinţeze o direcţie spcială pentru investigarea magistraţilor, explicând că acest lucru ar lăsa loc ingerinţelor în activitatea procurorilor. În schimb, Uniunea Judecătorilor a susţinut înfiinţarea direcţiei spciale, susţinând că aceasta ar reprezenta o garanţie a independenţie sistemului judiciar.
 
Reprezentanta Parchetului General, Irina Kuglay, a solicitat comisiei să nu modifice textele care se referă explicit la independenţa procurorului şi să renunţa la înfiinţarea direcţiei speciale pentru investigarea magistraţilor. 
 
„Crearea unei structuri speciale de investigare a unor anumite infracţiuni trebuie să se bazeze pe o necesitate socială, aceea rezultată dintr-o constatare de ordin criminologic că un anumit fenomen infracţional are o asemenea amploare încât necesită o structură specializată de investigare. Aşa se întâmplă în cazul infracţiunilor de crimă organizată şi terorism, aşa se întâmplă în cazul infracţiunilor de mare corupţie. Nu este cazul şi faptelor penale săvârşite de magistraţi. Prin modalitatea în care structura este concepută, ea lasă loc ingerinţelor în activitatea procurorilor, în activitatea care priveşte pe ceilalţi magistraţi, aceia care ar fi supuşi investigaţiei de către această direcţie, ceea ce este criticabil”, a declarat Irina Kuglay în faţa comisiei parlamentare speciale.
 
Şi procurorul şef al DIICOT, Daniel Horodniceanu, a solicitat să nu fie afectată independenţa procuroilor şi a spus că înfiinţarea direcţiei speciale nu se justifică. 
 
„Textele referitoare la independenţa procurorului trebuie să fie astfel formulate încât să garanteze stabilitatea şi independenţa în mod efectiv. E foarte important ca forma în care acestea vor ieşi să garanteze efectiv fundamental independenţa procurorului. Referitor la noua direcţie, consider în principal că un număr de 20 de procurori nu ar justifica o unitate de asemenea dimensiuni”, a spus Horodniceanu.
 
„În ceea ce priveşte direcţia pentru investigarea infracţiunilor săvârşite de procurori, indiferent de modalitatea în care aceasta va fi organizată, va trebui să aveţi în vedere atât necesitatea unei evaluări preliminare a acestor fapte şi stabilirea unei competenţe după calitatea persoanei în condiţiile în care pentru alte categorii profesionale nu există o astfel de competenţă”, a spus, la rândul său, reprezentanta CSM, Maria Ceauşescu.
 
Preşedintele Uniunii Naţionale a Barourilor din România (UNBR), Ion Ilie Iordăchescu, a explicat că înfiinţarea unei direcţii speciale de investigare a magistraţilor ar încălca un protocol al Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO).
 
„Ca o opinie personală, eu nu consider că este necesară înfiinţarea unei direcţii speciale care să se ocupe de răspunderea magistraţilor. Bineînţeles că aceaste direcţie se poate numi şi secţie în cadrul Parchetului General. Nu apreciez că este necesar nici măcar înfiinţarea unei secţii speciale. Invoc în acest sens protocolul 12 CEDO, care interzice orice discriminare chiar pe probleme de profesie”, a arătat Iordăchescu.
 
În schimb, reprezentanta Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România (UNJR) a spus că instituţia pe care o reprezintă susţine înfiinţarea unei structuri speciale de investigare a magistraţilor, despre care a spus că ar fi o garanţie a independenţei sistemului judiciar.
 
„În ce priveşte competenţa specială, susţinem ideea unei secţii în cadrul Parchetului General sau a unei direcţii, în funcţie de numărul de cauze, tocmai datorită împrejurării că nu există foarte multe cauze care să greveze atât de tare activitatea Parchetului General şi componenţa acestei secţii poate fi stabilită de procurorul general cu sprijinul colegiului de conducere al Parchetului general în funcţie de numărul şi complexitatea cauzelor. Este o garanţie a independenţei judecătorului, dar şi a independenţei sistemului judiciar faptul că actele de urmărire se vor putea face, în cazul infracţiunilor speciale prevăzute de procurori cu o anume competenţă şi cu o anume vechime în sistemul judiciar şi nu de procurori dintr-o structură care poate da naştere la diverse forme de impietate asupra actului de justiţie”, a spus reprezentanta UNJR.
 
Şi reprezentanţii partidelor de opoziţie au spus că se opun înfiinţării direcţiei speciale de anchetare a magistraţilor.
 
Deputatul USR Stelian Ion a spus că înfiinţarea unei astfel de direcţii nu se justifică şi nici măcar nu a fost fundamentată de către iniţiator, în vreme ce senatoarea PNL Iuliana Scântei a arătat că o astfel de structură ar constitui suportul legal pentru înfiinţarea unei noi SIPA.
 
„Ne opunem înfiinţării oricărei structuri sau direcţii care sub apanajul unei protecţii suplimentare sau a unei garanţii suplimentare a independenţei magistratului, de fapt va deschide o cutie a Pandorei, va genera noi abuzuri şi va justifica acţiuni legislative ulterioare care vor duce la înfiinţarea unui serviciu specializat de informaţii cu dedicaţie pentru magistraţi”, a explicat Scântei.
citeste totul despre: