Comisia Europeană raportează costuri suspecte în capitolul „Digitalizare” din PNRR-ul României. Ce reproşuri mai aduc oficialii europeni DOCUMENT
0
Comisia Europeană atrage atenţia asupra „costurilor” pe care le au proiectele pentru digitalizarea României incluse în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Newsweek.ro a obţinut un document din care reiese că oficialii europeni reproşează ţării noastre lipsa de informaţii clare privind costurile de implementare a proiectelor.
În documentul obţinut de Newsweek.ro, oficialii europeni reproşează României, în mod recurent, faptul că multe dintre calcule nu sunt clare. Spre exemplu, în ceea ce priveşte Cloudul Guvernamental, experţii europeni arată că există diferenţe de zeci de milioane de euro de la un document la altul: „Calculele nu sunt clare; costurile furnizate în documentul de referinţă nu corespund cu cele expuse pentru această măsură; conform tabelului din anexa 2, totalul este de 373 milioane de euro, în timp ce în documentele justificative, suma este de aproximativ 231 milioane de eruo“, arată analiza celor de la Bruxelles.
Tot la capitolul dezvoltării unui Cloud Guvernamental, experţii atrag atenţia că responsabilii români au folosit ca referinţă costurile pe care companiile Google şi Microsoft le-au plătit pentru a-şi dezvolta propriile centre de date în diverse ţări, informaţii care nu sunt relevante pentru proiectul prezentat la acel capitol.
Nelămuriri la capitolul „eHealth”
La capitolul e-Sănătate (eHealth), autorităţile române sunt chestionate în legătură cu costurile consultanţei, de 3,8 milioane de euro. În plus, experţii europeni sunt nelămuriţi de faptul că responsabilii români cu elaborarea planului au cerut, pentru telemedicină, echipament medical precum EKG sau spirometru. În contextul în care telemedicina reprezintă furnizarea de la distanţă a serviciilor de asistenţă medicală.
În mai multe proiecte privind digitalizarea, inclusiv la capitolul „Justiţie”, autorităţile române au încercat să obţină finanţare din PNRR pentru salariile angajaţilor sau au vrut să strecoare şi alte costuri care nu au legătură cu obiectivul vizat.
„Investiţiile par să includă costuri recurente (costuri de personal), servicii de consultanţă şi costuri de întreţinere. Vă rugăm să oferiţi clarificări dacă aceşti experţi sunt funcţionari publici. Vă rugăm să reconsideraţi sau să justificaţi toate costurile recurente“, se arată în document, la capitolul privind digitalizarea sistemului judiciar.
La finanţarea cerută pentru cardul electronic de identitate s-au folosit date din Australia, deşi Uniunea Europeană a oferit alte sisteme de referinţă: „Pentru a obţine cel mai bun preţ şi pentru a vă asigura că cetăţenii RO beneficiază de servicii sigure, de la furnizori de servicii de încredere, calificaţi, acreditaţi în Europa, se recomandă o procedură de achiziţii deschise - piaţa serviciilor de încredere este cu adevărat o piaţă europeană”. Mai mult, nici calculul preţurilor pentru pentru eliberarea cărţii de identitate înmulţit cu numărul potenţialilor utilizatori nu este deloc clar. „Vă sugerăm să refaceţi tabelul într-un format mai lizibil, exprimând clar legătura dintre categoriile de costuri, costurile medii (estimate) şi numărul de utilizatori potenţiali”, mai sfătuiesc experţii.
Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României a fost criticat, recent, şi într-o publicaţie germană, care a analizat planurile prezentate de ţările din UE şi modul cum acestea au fost primite de oficialii europeni. Jurnaliştii germani au prezentat reţineri cu privire la PNRR-ul României, vorbind despre problemele care au dus la amânarea planului până în luna septembrie.
La Bruxelles, PNRR-ul României este văzut scepticism, în special pentru că planul nu ar prezenta informaţii clare privind costurile şi cheltuielile prevăzute de proiectele incluse în plan, arată articolul publicat de WELT. Publicaţia germană mai spune că termenul de evaluare ar fi fost prelungit în urma unui avertisment de la Bruxelles, potrivit căruia „Comisia ar putea respinge planul fără informaţii suplimentare”.
În replică, premierul Florin Cîţu a contrazis publicaţia germană şi a declarat că PNRR-ul României este în proporţie de 95% negociat cu Uniunea Europeană.
Vezi pozele din DOCUMENT
Citeşte şi: Presa germană demontează PNRR-ul României: „Comisia Europeană ar putea respinge planul fără informaţii suplimentare”
Se încarcă comentariile...
