Comentarii pe marginea conferinţei de presă a preşedintelui Klaus Iohannis (II)

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
FOTO Administraţia Prezidenţială
FOTO Administraţia Prezidenţială

Sunt multe alte aspecte interesante în recenta conferinţă de presă a preşedintelui Iohannis, care merită menţionate şi comentate. În rezumat, personal am tras concluzia că preşedintele Iohannis aplică, explicit sau nu, deviza cunoscută: „l'etat c'est moi”. Sunt multe domeniile în care preşedintele Iohannis îşi pune amprenta decisivă, animat de intenţia „vă fac binele cu forţa”.

Binele aşa cum îl înţelege domnia sa. Şi care nu este neapărat şi binele aşteptat de poporul român.

Democraţia participativă

Preşedintele nu înţelege şi nu vrea să audă de aşa ceva. Iată ce a declarat la conferinţa de presă:

Pentru omul de rând intervenţia în democraţie se întâmplă fix atunci când sunt alegeri, să meargă şi să aleagă. Este contribuţia cetăţeanului de rând. Contribuţia politicianului este un pic mai densă în timp, fiindcă trebuie să producă fie politici, fie abordări publice de altă natură pentru a îmbunătăţi mersul lucrurilor”.

Deci, rolul cetăţeanului în democraţie începe şi se sfârşeşte în ziua alegerilor, contribuţia politicianului este un pic mai densă în timp, în rest preşedintele este cel care conduce ţara. Asta a şi făcut preşedintele Iohannis, A făcut şi desfăcut alianţe de guvernare, a pus şi a schimbat premieri, ba numeşte şi şefii de la PNL după bunul plac. Iar dacă cineva mişcă în front, gen Ludovic Orban, este exclus din clasa politica aflată la putere. La fel partidele, de genul USR, care nu-i ciugulesc din palmă deciziile şi soluţiile.

Ce-i aia democraţie participativă? Ce să caute ONG-urile, instituţiile de presă, experţii independenţi, în luarea deciziilor privind statul român şi soarta cetăţenilor? Nu se face aşa ceva, crede preşedintele. Doar la alegeri cetăţeanul alege ce crede, pe urmă mucles. Chiar dacă există riscul ca după patru ani cetăţeanul să se trezească cu câmpiile pârjolite şi fântânile secate.

Legile securităţii naţionale, Legea Educaţiei, sunt elaborate în secret de către „experţi” aleşi de preşedinte, care să-i asculte indicaţiile.

L'etat c'est moi, nu contează ce va rămâne în urma mea!

România Educată

Ilustrează şi ea ideile de mai sus. România Educată nu are alţi autori, doar preşedintele Iohannis. Spre deosebire de acest proiect, Comisia prezidenţială înfiinţată de Traian Băsescu l-a avut la conducere pe Mircea Miclea şi următoarea componenţă:

Daniel David – vicepreşedinte, vicepreşedinte al ConsiliuluiŞtiinţific, Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca, Daniel Funeriu–vicepreşedinte, cercetător, Universitatea Tehnică din München, Germania, Răzvan Valentin Florian – secretar, director executiv Asociaţia „Ad Astra”, Dragoş Ciuparu, profesor, Universitatea de Petrol şi Gaze „Ploieşti”, Mihai Ionac, profesor, Universitatea de Medicină şi Farmacie “Victor Babeş”, Timişoara, Tudor Luchian, conferenţiar, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, Dorel Banabic, profesor, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Romiţă Iucu, prorector, Universitatea Bucureşti, Petre T. Frangopol, consilier, Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior, Lazăr Vlăsceanu, profesor, Universitatea Bucureşti, Cezar Bârzea, profesor, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei.

Traian Băsescu n-a avut pretenţia că se pricepe la educaţie într-atât încât să elaboreze singur un proiect naţional. A rezultat Legea Educaţiei Naţionale, care dacă n-ar fi fost schimonosită de regimul PSD ar fi adus rezultate pozitive învăţământului românesc.

JurnalistVreau să dau câteva date, m-aş duce din nou spre zona de educaţie. 42 de licee din ţară nu au niciun elev care să fi promovat Bacalaureatul şi 40.000 de elevi mai puţini au fost înscrişi la BAC anul acesta, faţă de anul trecut. Pentru că, aşa cum s-a spus aici înaintea mea, „România Educată” este un proiect la care ţineţi dumneavoastră foarte mult, v-aş întreba aşa: dacă acum, cu doi ani înainte de finalul celui de-al doilea mandat, sunteţi mulţumit de felul în care arată „România Educată”, şi dacă nu, cine a greşit?

Preşedintele României„România Educată” este un proiect în pregătire. Datele pe care le-aţi citat arată încă o dată de ce este nevoie de o reformă în sistemul educaţional românesc. La această reformă se lucrează. Eu mi-aş fi dorit să ajungem mai repede în faza în care să implementăm ceea ce am numit „România Educată”, dar aceste rezultate nu sunt rezultatele programului „România Educată”, fiindcă el abia acum este în faza în care se lucrează pe pachetul de legi. Iar rezultatele acestui proiect se vor putea vedea după ce trece un ciclu cu legile noi.

Comentariu. De şase ani, România Educată blochează orice schimbare în învăţământul românesc. Nimeni din conducerea statului n-a avut curajul să producă schimbări, în aşteptarea implementării României Educate.

Lucrurile sunt şi mai grave. Conform ministrului Educaţiei, învăţământul a ajuns într-un punct de minim al calităţii, iar învăţământul online din timpul pandemiei a fost o „catastrofă naţională”. Şi toate astea drept urmare a aşteptării implementării României Educate.

Culmea este că nici viitorul nu arată prea bine. După repetate amânări, pachetul de legi care transpune în practică proiectul de suflet al preşedintelui se amână iarăşi, până nu se ştie când. Toate termenele date de ministrul Educaţiei s-au dovedit speranţe deşarte. Dezbaterea publică, urmată de dezbateri în comisiile parlamentului şi apoi în plen vor dura mai mult decât un an, pentru că partidele îşi vor muta preocupările pe alegerile din 2024. Nu au niciun interes să dea satisfacţie unui preşedinte care pleacă în 2024.

Urmează elaborarea pachetului de HG-uri şi OM care reprezintă legislaţia secundară de aplicare a noii legi a Educaţiei. În astfel de condiţii, tare mi-e teamă că peste România Educată se va aşterne praful uitării începând din 2024.

Aş vrea să aflu de la preşedinte ce opinie are în legătură cu declaraţia unui oficial maghiar, Árpád János Potápi, secretar de stat responsabil pentru politici naţionale în cadrul Cancelariei premierului ungar:

Cu sprijinul Guvernului ungar, în Transilvania a fost creată o structură educaţională maghiară completă, de la creşă până la universitate”.

Eu nu înţeleg ce este cu această structură. Cui aparţine, statului român sau statului maghiar, deşi aflată pe teritoriul României? Se supune ea legislaţiei româneşti sau nu? Îndeplineşte condiţiile din celelalte unităţi ale învăţământului pentru minorităţi, adică se predă la toate materiile în limba romană şi se adaugă ca disciplină limba minorităţii respective? Nu sper să aflu ceva de la un demnitar al statului român. Ce să mai cred eu despre regimul Iohannis?

Muşamalizarea plagiatului premierului Ciucă şi persecutarea ziaristei Emilia Şercan

JurnalistM-aş întoarce puţin la cazul plagiatului, sau mai precis la cazul jurnalistei Emilia Şercan, care a fost ameninţată de rectorul Academiei de Poliţie. Ea, săptămânile astea, lunile astea, e subiectul unui kompromat, tot ce a dezvăluit plagiatul premierului Ciucă. Întrebarea este cum credeţi că este posibil să păţească un jurnalist aşa ceva într-o ţară a Uniunii Europene. Şi vă întreb asta pentru că nu v-aţi pronunţat pe acest subiect şi chestiunea asta are loc în timpul mandatului dumneavoastră şi nu este o moştenire istorică, cum e ceea ce se întâmplă în educaţie.

Preşedintele RomânieiDa, este o chestiune care a generat multe preocupări şi multe ştiri, şi pe bună dreptate. Însă nu cred că pot să fac eu lumină în această speţă. Însă sunt încredinţat că autorităţile competente o vor face. Câteodată durează luni sau ani până când într-o speţă avem claritate şi avem toate răspunsurile, însă trebuie să avem răbdare ca autorităţile competente să îşi facă treaba.

JurnalistMai devreme spuneaţi că aţi susţinut libertatea de expresie şi întrebarea era dacă nu era oportun să daţi un mesaj public pe acest subiect, mai ales că mai multe organizaţii nonguvernamentale v-au cerut o poziţie pe tema cazului Emiliei Şercan.

Preşedintele României: Acum, sigur că se poate aştepta de la Preşedinte să intervină în fiecare caz în parte, dar eu cred că este mai bine ca Preşedintele să se preocupe să existe un cadru bun pentru o presă independentă şi liberă. Şi, după părerea mea, este.

Comentariu. Preşedintele consideră că e normal să treacă luni, sau ani, până să se lămurească cazul plagiatului premierului Ciucă, sau al persecutării ziaristei Emilia Şercan. Iar domnia sa nu are nicio răspundere, nicio apăsare că se întâmplă aşa. Deşi, după puterea pe care şi-a revendicat-o, ar fi fost suficient un „impuls” ca lucrurile să evolueze rapid în aceste anchete. Doar că interesele sale sunt altele decât ale poporului român. Iar faptul că va pleca în 2024 îl face să nu-i mai pese de interesele poporului român.

Undeva ar putea să greşească preşedintele Iohannis. Nu cred că evaluează obiectiv posibila reacţie a CE şi consecinţele asupra fondurilor europene destinate României. Ce se întâmplă acum în România sunt abateri grave de la statul de drept, libertatea presei şi separaţia puterilor în stat. Nu văd cum CE ar trece cu vederea aceste abateri, fără urmări asupra poziţiei sale faţă de România. Cel mai probabil, CE va alătura România Ungariei şi Poloniei, şi le va trata ca fiind statele care nu respectă principiile şi valorile UE. Cu ce consecinţe, vom vedea.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite