Clasarea  dosarului 10 august, realizată de DIICOT,  faţa hâdă a procuraturii româneşti

Citeşti şi te cruceşti. Cum e posibil ca unii dintre cei mai buni procurori ai ţării, cum se presupune a fi cei de la DIICOT, să întocmească acte juridice, clasări de dosare, cu fraze de genul: „restabilirea ordinii publice pe timpul desfăşurării unei adunări publice care şi-a pierdut caracterul paşnic nu are şi nu poate avea semnificaţia unei activităţi de plivit buruieni într-un răsad de panseluţe”!

Aceştia sunt termenii juridici, de încadrare a faptelor petrecute pe 10 august!

Ce s-a întâmplat pe 10 august

Zeci de mii de manifestanţi paşnici s-au adunat în Piaţa Victoriei pentru a-şi exercita dreptul constituţional prevăzut la art 39:

Mitingurile, demonstraţiile, procesiunile sau orice alte întruniri sunt libere şi se pot organiza şi desfăşura numai în mod paşnic, fără nici un fel de arme.

Au fost şi câteva sute de manifestanţi violenţi, care n-au respectat manifestaţia paşnică. Dar au avut în faţă 2000 de jandarmi, politisiţi, trupe speciale, înarmaţi până în dinţi. Şi aceşti manifestanţi nu au venit simultan, ci pe parcursul a câtorva ore. Cât de greu ar fi fost să fie extraşi din mulţime, pe rând, de cei 2000 de reprezentanţi ai forţelor de ordine?

În opinia mea, de participant la manifestaţia din 10 august, jandarmii i-au lăsat intenţionat să-şi facă de cap, pentru a avea apoi,  seara, justificarea intervenţiei în forţă împotriva tuturor manifestanţilor, inclusive a celor paşnici. Mai mult, au început să dea cu gaze lacrimogene încă de la ora 16, pentru a incita spiritele şi pentru a escalada conflictele. Seara, după ora 22, s-a întâmplat ce ştim şi am văzut în sute de înregistrări audio-video.

Jandarmii au batat şi gazat şi 15 jurnalişti, români şi străini, care aveau ecusoanele de jurnalişti la vedere. Au bătut turişti israelieni, fără nicio motivaţie,  după ce i-au dat jos dintr-un taxi. Au bătut oameni îmbrăcaţi sumar, fără arme asupra lor, fără intenţii agresive. Iar seara au gazat, bătut şi fugărit zecile de mii de protestanţi paşnici, care nu aveau vreo vină, alta decât aceea că au crezut în Constituţia României, art 39.

Ce-au văzut procurorii care au instrumentat dosarul 10 august

Procurorii au avut la dispoziţie sute de înregistrări audio-video, de la staţiile tv care transmiteau live ce se întâmplă în Piaţa Victoriei, de la zecile de camere de luat vederi cu care este împânzită Piaţa Victoriei. Au avut posibilitatea să audieze sute de persoane care au depus reclamaţii la parchet, constituindu-se în parte vătămată. Alte mii de persoane ar fi putut fi audiate, dacă procurorii ar fi dorit acest lucru.

În final, cei care au clasat dosarul au concluzionat plastic:

"Într-un mod plastic, dar sugestiv exprimat pentru înţelegerea semnificaţiei asociate conceptului, reţinem că acţiunea de intervenţie în forţă executată în vederea restabilirii ordinii publice pe timpul desfăşurării unei adunări publice care şi-a pierdut caracterul paşnic nu are şi nu poate avea semnificaţia unei activităţi de plivit buruieni într-un răsad de panseluţe, ci mai degrabă pe aceea de întoarcere a unei culturi iremediabil compromise la stadiul de brazdă".

Asta e tot ce au înţeles procurorii. Manifestanţii paşnici au fost de vină.

Câteva întrebări sunt inevitabile.

• Din atâtea sute de ore de înregistrări, câţi manifestanţi violenţi au fost identificaţi şi trimişi în judecată? Eu ştiu doar de câţiva, dintr-o mie cât susţine DIICOT că au fost.
• De ce a fost declinate dosarul de la Parchetul Militar la DIICOT? Motivele prezentate au fost  „subţiri” şi n-au convins pe nimeni.
• După doi ani, câţi jandarmi cu o purtare abuzivă au fost anchetaţi şi trimişi în judecată? Faptul că o parte din dosarul 10 august a fost disjuns şi retrimis la Parchetul Militar nu ajută la nimic. Se reiau de la zero cercetările, cine ştie pentru câţi ani de acum încolo.
• Care a fost contribuţia conducerii Ministerului de Interne la represiunea dură a manifestaţiei din 10 august?

Există discrepanţe frapante între constatările procurorilor militari şi cele ale procurorilor de la DIICOT

Secţia Parchetelor Militare (SPM) ajunsese la unele concluzii, înainte de a i se fi luat dosarul 10 august pentru a fi transferat la DIICOT. Într-un articol din ziarul gândul.ro se face o comparaţie între concluziile SPM şi DIICOT.

SPM: ”Situaţia concretă din Piaţa Victoriei nu justifică o intervenţie în forţă    între orele 20.30 – 22.00”

DIICOT: ”în fundamentarea construcţiei juridice ce a stat la baza învinuirilor formulate în cauză de către Secţia Parchetelor Militare (SPM) s-au invocat fie stări de fapt necorespunzătoare adevărului materializat probator, fie stări de fapt cărora li s-au conferit interpretări cu încărcătură subiectivă evidentă”.

SPM: ”Din actele de urmărire penală efectuate în cauză rezultă că, în intervalul orar 20.30 – 22.00, au existat doar incidente izolate între un număr mic de participanţi la protest şi forţele de ordine, iar situaţia concretă din Piaţa Victoriei nu justifică o intervenţie în forţă”

DIICOT: În mijlocul participanţilor, au acţionat un număr de peste o mie de persoane care se manifestau violent atât la adresa forţelor de ordine, cât şi la adresa protestatarilor paşnici, încercând forţarea cordonului de jandarmi. Situaţia a degenerat progresiv.

SPM: ”La ora 23.11, fără a dispune anterior măsurile necesare pentru imobilizarea şi îndepărtarea din zonă a persoanelor care săvârşeau fapte contrare legii, (…), suspectul mr. Cazan Laurenţiu, folosindu-se de calitatea pe care o deţinea, a ordonat, în mod nelegal, unităţilor de jandarmi din subordine, intervenţia în forţă şi, implicit, folosirea mijloacelor tehnice din dotare împotriva protestatarilor, acţionând, cu încălcarea atribuţiilor de serviciu, pentru evacuarea tuturor persoanelor aflate în Piaţa Victoriei din mun. Bucureşti, inclusiv femei, copii şi persoane în vârstă, dar şi foarte mulţi jurnalişti şi reporteri TV, români şi străini”.

DIICOT: În data de 10.08.2018, printre altele, misiunea BSIJ (n.red. – Brigada Speciale de Intervenţie a Jandarmeriei) în Piaţa Victoriei a fost şi aceea de a efectua, în caz de necesitate, intervenţia antiteroristă pentru reducerea vulnerabilităţilor factorilor umani specifici/nespecifici şi factorilor materiali. Or, în condiţiile înregistrării de acţiuni violenţe împotriva forţelor de ordine, ale sustragerii unei arme de foc şi a muniţiei aferente, starea iminentă de pericol generată de perspectiva utilizării în mulţime a respectivului gen de armă a justificat în mod legal şi suficient decizia de realizare a unei intervenţii în forţă prin implicarea în acţiunea de restabilire a ordinii publice a efectivelor Jandarmeriei Române specializate în operaţiuni antiteroriste (BSIJ)”.

SPM: ”La ora 23.11, fără a dispune anterior măsurile necesare pentru imobilizarea şi îndepărtarea din zonă a persoanelor care săvârşeau fapte contrare legii, (…), suspectul mr. Cazan Laurenţiu, folosindu-se de calitatea pe care o deţinea, a ordonat, în mod nelegal, unităţilor de jandarmi din subordine, intervenţia în forţă şi, implicit, folosirea mijloacelor tehnice din dotare împotriva protestatarilor, acţionând, cu încălcarea atribuţiilor de serviciu, pentru evacuarea tuturor persoanelor aflate în Piaţa Victoriei din mun. Bucureşti, inclusiv femei, copii şi persoane în vârstă, dar şi foarte mulţi jurnalişti şi reporteri TV, români şi străini”. ”Ordinul dat de suspect mr. Cazan Laurenţiu a creat aparenţa unei acţiuni legale de restabilire a ordinii publice şi a legitimat folosirea forţei şi a mijloacelor din dotare de către unităţile de jandarmi aflate în dispozitivul din Piaţa Victoriei. Folosirea mijloacelor din dotarea forţelor de ordine nu s-a făcut însă gradual, a depăşit nevoile reale pentru imobilizarea persoanelor turbulente sau care se manifestau agresiv şi nu a încetat de îndată ce acţiunile acestor persoane au fost neutralizate, fiind astfel încălcate dispoziţiile art. 33 – 37 din Legea nr. 550/2004 privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române”

DIICOT: Exercitarea dreptului la liberă întrunire şi exprimare prin participarea la manifestaţii, mitinguri, demonstraţii, etc. este condiţionată de cerinţa desfăşurării activităţii în mod paşnic şi civilizat, fără niciun fel de armă şi este limitată în timp de ora 23.00 (atât prin legea cadru cât şi prin cererile de declarare a adunării publice), oră a cărei depăşire plasează orice formă de manifestare publică, desfăşurată în conformitate cu Legea nr.60/1991, în zona ilicitului contravenţional”.

Toate aceste descrepante şi multe altele, între două parchete de elită ale justiţiei române, îţi ridică inevitabil întrebarea: cine are dreptate? Cine a anchetat profesionist şi imparţial? Cine face jocuri fără legătură cu Justiţia şi în favoarea cui?

Încrederea populaţiei în Justiţia romană, atât de importantă pentru acceptarea sentinţele şi deciziilor judecătorilor, se prăbuşeşte brusc cu astfel de împrejurări. Cum să judece instanţele când două dintre cele mai importante parchete se contrazic flagrant într-un dosar de maximă importanţă şi interes pentru populaţie?

Sigur, decizia de clasare dată de DIICOT poate fi contestată. La Procurorul Şef superior, sau în instanţe. Test suprem pentru Procurorul General, Gabriela Scutea, care are de demonstrat competenţă şi integritate, în analiza clasării dosarului 10 august.