Cîţu: „Vom atinge foarte rapid limita de 9,4 % din PIB cu ce am agreat la pensii şi ce avem acum în buget”. Ce spune despre pensiile speciale ale aleşilor locali
0
Preşedintele PNL, Florin Cîţu, a declarat că liberalii sunt interesaţi să nu crească deficitul pensiilor, pentru că altfel nu va exista o majorare reală, sustenabilă a acestora. Cât despre pensiile speciale ale primarilor, Cîţu a afirmat că impactul bugetar ar fi în jur de 600 de milioane de lei, anual, precizând că astăzi se va discuta în coaliţie despre acest subiect.
Florin Cîţu a declarat că a discutat în şedinţa conducerii PNL despre reforma sistemului de pensii şi despre faptul că PNRR prevede anumite măsuri, printre care crearea unui sistem bazat pe sustenabilitate şi competitivitate.
„Am făcut un calcul rapid cu ceea ce am agreat noi, PNL, pe pensii, şi ce avem acum în buget, şi am atinge foarte rapid acea limită de 9,4 % din PIB. Trebuie să fim foarte atenţi. Putem să ne uităm cum prioritizăm, acea limită în PNRR ia în calcul o reformă a sistemului de pensii. Pe noi ne interesează şi deficitul la pensii să nu crească, pentru că, până la urmă, ne furăm căciula, pentru că pe de o parte creştem pensiile şi pe de alta, creştem deficitul. Trebuie să facem totul sustenabil, astfel încât să putem plăti pensiile”, a spus Cîţu luni, la Senat, precizând că o modificare a viziunii pe acest subiect ar trebui discutată cu oficialii europeni.
Preşedintele PNL a afirmat, despre introducerea pensiilor aleşilor locali, de la 1 ianuarie, că impactul bugetar al acestora ar fi în jur de 600 de milioane de lei anual şi că astăzi, în şedinţa coaliţiei, se va discuta acest subiect.
Florin Cîţu a precizat că Ministrul Finanţelor Publice trebuie să prezinte liniile bugetului de stat pe 2022 şi se va discuta şi despre legea plafoanelor. Liderul PNL a dat asigurări că în noul buget nu vor fi taxe noi.
Potrivit surselor „Adevărul”, partidele aflate la guvernare vor amânarea intrării în plată a pensiilor speciale pentru aleşii locali, urmând ca subiectul să fie pus pe masă în şedinţa coaliţiei, astfel încât să fie stabilit termenul de amânare, adică şase luni sau un an.
Principalul motiv ar fi acela că plata pensiilor speciale, împreună cu măririle promise în programul de guvernare pentru celelalte categorii de pensii, ar putea duce la depăşirea pragului de 9,4% din PIB, care reprezintă totalul cheltuielilor publice brute cu pensiile, pe care autorităţile s-au angajat să îl respecte în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), în urma discuţiilor cu oficialii europeni, pentru perioada 2022-2027.
Se încarcă comentariile...
