Circumscripţia uninominală a agravat corupţia politică

0
Publicat:
Ultima actualizare:
ponta

Circumscripţia uninominală, introdusă prin Legea 35/2008, a agravat fenomele legate de corupţie politică, se constată într-un raport SAR, elaborat pe baza opiniilor şi propunerilor formulate în cadrul Audierii Publice "De ce şi cu ce schimbăm sistemul electoral", organizată de Societatea Academică din România şi Fundaţia Friedrich Ebert.

Numărul candidaţilor cu probleme de integritate a crescut de la 143 de candidaţi depistaţi în 2004 de către Coaliţia pentru un Parlament Curat la 466 la alegerile din 2012. 

Personalizarea alegerilor în circumscripţie uninominală a intensificat traseismul politic, un indicator atât pentru scăderea coeziunii partidelor politice parlamentare cât şi pentru clientelism în condiţiile în care alocarea preferenţială de fonduri guvernamentale pentru colegiul în care este ales senatorul sau deputatul a fost  principalul motiv pentru care parlamentarul şi-a părăsit partidul.

Un indicator al clientelismului politic este numărul de amendamente depuse de parlamentari la proiectul bugetului de stat care a crescut de la 5.016 în 2009 la 11.400 în 2011. Până în 2008 numărul de amendamente a fost constant, sub 1000. Circumscripţia uninominală nu doar că a majorat costul campaniilor electorale, dar a creat implicaţii bugetare şi a afectat negativ calitatea actului de guvernare, se arată în raportul SAR.

Raportul SAR atrage atenţia că, în aceste condiţii,  clasa politică are la îndemână alte opţiuni decât modificarea legii electorale pentru rezolvarea corupţiei politice, modificare care ar putea atrage după sine şi alte efecte negative.

Clasa politică poate opta pentru soluţii de tip politic ce ţin de voinţa partidelor de a-şi aplica regulamente interne în materie de integritate şi competenţă prin departamentele de resurse umane şi comisiile de etică, la selectarea candidaţilor pentru alegeri şi la promovarea în funcţii. O altă opţiune de tip politic, complementară, ar fi organizarea de alegeri primare, directe sau indirecte, aplicată în alte state şi pe scară restrânsă şi în România.

Opţiunile administrativ-legale, de management electoral,  presupun: practici electorale standardizate pentru diferitele tipuri de scrutin; implementarea procedurilor necesare pentru prevenirea fraudelor electorale şi înfiinţarea unui contencios electoral; înăsprirea legislaţiei privind cheltuielile în campaniie electorale; renunţarea la dualismul Biroul Electoral Central (BEC)-Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) prin înlocuirea BEC, o instituţie ad-hoc, cu o AEP restructurată şi întarită; redimensionarea colegiilor electorale, în aşa fel încât să fie prevenită concentrarea teritorială care favorizează corupţia politică; reevaluarea restricţiilor din legea partidelor politice şi din legile electorale care limitează drastic accesul în Parlament a partidelor mici şi candidaţilor independenţi.

Opţiunea juridică, în care curăţarea clasei politice e lăsată la latitudinea justiţiei şi ANI, deşi indispensabilă, nu este suficientă, se spune în raportul SAR. (http://sar.org.ro/policy-brief-sar-64-de-ce-si-cu-ce-schimbam-sistemul-electoral/).

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite