Cioloş se vrea prezidenţiabil. Fritz e mai bun? Şi de cine ar mai trebui să se teamă

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
ciolos

În fiecare partid există cel puţin un prezidenţiabil de luat în calcul, chiar dacă mai sunt aproape patru ani până la următoarele alegeri.

În 2024, pentru prima dată după 20 de ani, scrutinul parlamentar se va suprapune cu cel prezidenţial, ceea ce ar putea însemna că formaţiunea care va avea locomotiva cea mai puternică ar putea avea şi scorul cel mai bun. Ar putea fi prea devreme pentru un candidat să se lanseze deja într-o cursă atât de lungă, totuşi Dacian Cioloş nu se teme să-şi mărturisească public această dorinţă, cum a făcut-o răspunzând întrebărilor lui Dan Tăpălagă de la g4media.ro.

Până în 2024 se pot schimba multe, inclusiv voinţa şi dorinţa lui Dacian Cioloş de a intra în competiţia pentru Palatul Cotroceni. Cioloş are 52 de ani şi e prototipul liderului care seamănă cu alegătorii lui, fără să sclipească, dar şi fără defecte evidente. Fostul premier este un om obişnuit, care ştie cum se foloseşte sapa şi cum se îmblânzeşte pământul, la fel de bine cum a ştiut să tragă sforile pentru constituirea celui de-al treilea grup ca mărime din Parlamentul European, Renew Europe, al cărui lider este. Nu are, însă, carismă, vorbeşte plat şi nu ştie să creeze ştiri sau evenimente. PLUS şi USR aşteaptă decizia juridică a fuziunii, înainte de sfârşitul acestui an, când ar urma să aibă loc congresul care va decide conducerea noii formaţiuni şi direcţia ei pentru următorii ani.  

Între timp, vine tare din spate Dominic Fritz, coleg de partid cu Dacian Cioloş, care la 38 de ani a câştigat Primăria Timişoarei. Deocamdată, birocraţia locală îi pune beţe în roate şi sistemul îl respinge, dar dacă nu oboseşte să se bată cu morile de vânt ridicate împotriva lui şi dacă primeşte cetăţenia română, Fritz ar putea fi un prezidenţiabil cu şanse. E încă tânăr, are multă experienţă în administraţia publică, are răspunsuri la întrebările care i se pun, ştie ce vrea să facă şi a fost până acum consecvent, are umor şi, în plus, e neamţ, ceea ce în imaginarul colectiv autohton mai înseamnă o serie de calităţi. Bine pregătit şi cu rezultate bune la Timişoara, Dominic Fritz ar putea fi următorul preşedinte.

Ultimii doi şefi de stat au fost la rândul lor primari, Traian Băsescu la Bucureşti şi Klaus Iohannis la Sibiu, fiindcă oamenii au nevoie de politicieni exersaţi cu rezultate concrete, care să-şi fi demonstrate aptitudinile înainte să se urce în jilţul prezidenţial. De aceea se califică în cursa de peste patru ani, din partea PNL şi Emil Boc, 54 de ani, care a transformat Clujul într-unul din cele mai dinamice oraşe ale Europei Centrale. Liberalii ar vrea să-l ţină blocat la Cluj, cu toate că Boc are cea mai mare experienţă politică dintre cei care s-ar putea încumeta pentru prezidenţialele din 2024. Premier în vremuri tulburi, considerat vinovat că acum zece ani a tăiat salariile bugetarilor cu 25%, Boc poate compensa cu ceea ce a făcut din 2012 încoace la Cluj. Nu are carisma lui Dominic Fritz, dar şi el ştie cum să vorbească, ce să spună, când să cânte şi mai ales ce.

Fiindcă vine din aripa PDL şi fiindcă a fost mulţi ani loial fostului preşedinte Traian Băsescu, actualul primar al Clujului nu este prea popular în rândurile PNL. În plus, Klaus Iohannis, care continuă să dea portanţă Partidului Naţional Liberal, l-ar prefer mai degrabă pe eurodeputatul Rareş Bogdan, fost jurnalist, cu o cotă mare la public, fără niciun fel de realizări politice şi fără proiecte de rezonanţă, cel puţin deocamdată. Rareş Bogdan e coerent, ştie cum să se vândă, apare la orice dezbatere televizată îşi doreşte, are un discurs care a atrage, inclusiv prin tenta sa naţionalistă. S-ar putea gândi la cursa prezidenţială şi actualul premier Florin Cîţu, dar el, la fel ca Dacian Cioloş, are o componentă tehnocrată, de care nu se poate debarasa şi care nu-l umanizează deloc. Ambii sunt prea rigizi, nu se pot destinde, nu ştiu să râdă şi nu pot răspunde lejer la întrebările grele, dar au timp să exerseze şi să se pregătească.

Primarul capitalei ar putea şi el intra pe culoarul aglomerat al potenţialilor candidaţi din zona de centru-dreapta. Nicuşor Dan, 51 de ani, are însă bătălii atât de grele de dat, încât dacă le câştiga va dori să-şi continue opera în Bucureşti cu încă un mandat. Matematician de profesie, Nicuşor Dan face parte din categoria foarte rară a politicienilor care au planuri clare, etapizate, cu obiective şi termene. 

Spre deosebire de partidele din arcul de guvernământ, PSD se află într-un proces complicat de refacere în care fruntaşii acestei formaţiuni nu au dovedit până acum calităţi de lideri. Pare să fie împins în faţă doctorul Alexandru Rafila, 59 de ani. Simpatizant mai vechi al partidului, Rafila a primit de curând carnet de membru. Are intervenţii decente atunci când vorbeşte despre pandemie, are credibilitate profesională, e profesor universitar şi recent a primit un loc la masa comitetului de conducere al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Totuşi, Alexandru Rafila nu are experienţă politică şi se prezintă ca un tehnocrat, cumva lipsit de entuziasm, ca majoritatea tehnocraţilor. 

Dincolo de ceea ce sunt aceşti potenţiali prezidenţiabili, contează strategiile lor şi impactul mult mai mare pe care îl va avea internetul peste patru ani. Datele culese de diferiţi operatori şi folosirea lor inteligentă pot schimba totul în viitor. Nu doar candidaţii vor fi dependenţi de ceea ce se numeşte Big Data, ci chiar democraţia ar putea fi afectată de felul în care sunt folosite informaţiile personale culese şi interpretate de programe din ce în ce mai sofisticate.

Sabina Fati - Deutsche Welle

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite