Cioloş, despre un referendum pe teme independenţiei justiţiei: Cred că preşedintele ar trebui să folosească de orice instrument legal constituţional pe care îl are

Cioloş, despre un referendum pe teme independenţiei justiţiei: Cred că preşedintele ar trebui să folosească de orice instrument legal constituţional pe care îl are

FOTO Eduard Enea

Fostul premier Dacian Cioloş a declarat vineri seară, la Digi24, legat de oportunitatea organizării unuireferendum cu privire la indepedenţa justiţiei că, în opinia sa, preşedintele Klaus Iohannis ar trebui să folosească orice instrument legal şi constituţional pe care îl are. El a mai spus că nu înţelege ce s-a întâmplat cu CCR, care a fost de multe ori un reper pentru democraţie, iar acum „a mers dincolo de Constituţie".

Ştiri pe aceeaşi temă

„Aici preşedintele este cel în măsură să decidă (legat de organizarea unui referendum privind independenţa justiţiei - n.r.). Cred că preşedintele ar trebui să se folosească de orice instrument legal constituţional pe care îl are, ca să tranşeze dacă planează îndoieli vizavi de intenţia societăţii româneşti atunci când independenţa justiţiei poate să fie ameninţată”, a spus Dacian Cioloş, întrebat dacă preşedintele ar trebui să convoace un referendum cu privire la independenţa justiţiei.

Cioloş a mai spus că nu înţelege ce s-a întâmplat cu CCR, care a fost de multe ori un reper pentru democraţie, iar acum "a mers dincolo de Constituţie".

„E păcat că s-a ajuns aici, nu pot să explic ce s-a întâmplat. CCR a fost de multe ori în ultimii ani un reper al democraţiei, dar de data asta pare că se merge dincolo de ce spune Constituţia. Sunt îngrijorat de modul în care e interpretată Constituţia şi angajamentele luate de România la momentul integrării în Uniunea Europeană. (...)”, a mai spus Cioloş.

De asemenea, el spune că reprezentanţii Comisiei Europene ar putea constata că România nu mai respectă angajamentele pe care şi le-a asumat la momentul aderării în Uniunea Europeană, dar, totuşi, sunt multe etape până să se ajungă la anumite sancţiuni.

„Să constate (Comisia Europeana - n.r.) că România nu mai respectă angajamentele la momentul aderării, şi anume independenţa justiţiei. Sunt multe etape până să se ajungă la anumite măsuri punitive pentru România, dar nici nu cred că trebuie să ne punem problema în sensul acesta – în ce fel ar putea fi pedepsită România. Deja faptul că punem în cauză independenţa justiţiei, după ce lupta împotriva corupţiei abia a început, dacă ne raporăm la perioada de la Revoluţie încoace (…), începe să dea rezultate şi dacă facem paşi înapoi e o problemă dincolo de ce crede UE. Suntem într-un moment de creştere economică, societatea se dezvoltă şi hai să ne uităm la nişte lucruri simple. Cu ce încrdere să vină investitorii să investească în România, dacă n-au siguranţa că justiţia poate funcţiona, că politicienii nu au puteri discreţionare de a decide lucruri în funcţie de interesele unor grupuri restrânse”, a mai explicat fostul premier.

Motivarea deciziei Curţii Constituţionale care a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între ministrul Justiţiei şi preşedintele Klaus Iohannis, generat de refuzul şefului statului de a da curs propunerii de revocare din funcţie a procurorului-şef al DNA, Laura Codruţa Kövesi, şi care stabileşte că preşedintele trebuie să o revoce pe aceasta, a fost publicată joi de pe site-ul Curţii Constituţionale.

Pe lângă motivarea deciziei, documentul publicat pe site-ul Curţii Constituţionale mai conţine o opinie concurentă a judecătorilor constituţionali Marian Enache şi Simona-Maya Teodoroiu, precum şi opinii separate semnate de Livia Stanciu, Daniel Morar şi Mircea Minea.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, marţi, că nu se pronunţă în privinţa revocării şefei DNA decât după ce va primi motivarea CCR şi o va citi cu foarte mare atenţie. El a precizat însă că ia în calcul să respecte statul de drept, să îl întărească, să aibă grijă ca procurorii să rămână independenţi, cu respectarea Constituţiei, subliniind că articolul din legea fundamentală care spune că procurorii îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea ministrului Justiţiei nu poate însemna sub nicio formă în subordinea acestuia. Preşedintele a mai declarat că o decizie CCR nu poate fi discutată prin referendum.

Întrebat dacă ia în calcul organizarea unui referendum pentru o consultare pe această temă, preşedintele a răspuns: „Este o discuţie care se poate purta, dacă se impune sau nu un referendum, însă aici apar anumite riscuri. O decizie a CCR nu poate fi discutată prin referendum. Prin referendum pot fi discutate problemele din punct de vedere al construcţiei statului, dar în domeniu, statul are o abordare foarte clară de mai de 10 ani încoace, şi anume independenţa procurorilor şi nesubordonarea politicului. Acest lucru este foarte bine ancorat în justiţia românească şi nu cred că trebuie supusă acum această problemă unei consultări populare, dar sigur, vedem din păcate că sunt tot mai mulţi politicieni care oarecum pun sub semnul întrebării anumite aspecte ale independenţei justiţiei şi, dacă va fi nevoie, putem să convocăm un referendum pe această temă”.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: