Cine vine la Palatul Victoria? Absolut toate combinaţiile posibile

Klaus Iohannis

Demisia premierului Victor Ponta a deschis lupta pentru Putere, însă PSD are în continuare prima şansă la guvernare. Mai sunt însă şi alte variante, unele pur teoretice, dar cerute în stradă, de protestatari, altele plauzbile, dar gândite meschin de politicieni, strict din interes politic. „Adevărul“ vă prezintă toate posibilităţile care pot duce la formarea unui nou Executiv, în condiţiile în care Iohannis a convocat partidele la consultări.

Guvern PSD, cu alt premier
Păstrarea actualei coaliţiii de guvernare, dar cu alţi oameni în fruntea Guvernului, care să-i înlocuiască pe Victor Ponta şi pe Gabriel Oprea, este varianta care se cristalizează după ziua de ieri. Toţi liderii actualei majorităţi - Liviu Dragnea, Călin Popescu Tăriceanu, Daniel Constantin şi Gabriel Oprea - s-au pus de acord să suţină un alt premier, pentru că asta este varianta care le convine tuturor. Social-democraţii nu vor să renunţe la robinetul cu bani publici în prag electoral, ALDE s-ar putea destrăma dacă ar trece în Opoziţie, iar UNPR va face exact ce îi cere Dragnea, pentru că scopul progresiştilor este să meargă în alegeri pe liste comune cu PSD. Altfel, ar dispărea de pe scena politică.

Gabriel Oprea a anunţat că nu va mai face parte dintr-un viitor guvern, tocmai pentru a nu aduce alte prejudicii de imagine PSD.  Potrivit unor surse politice, PSD şi sateliţii de guvernare vor merge la Cotroceni cu propunerea ca sociologul Vasile Dâncu să fie desemnat premier. Dâncu, fost ministru în Guvernul Năstase, este unul dintre sfătuitorii lui Liviu Dragnea, dar nu are carnet de partid. „Va fi foarte greu să propunem un om politic“, a spus ieri Dragnea. Însă liderul PSD îl prezintă pe Dâncu drept tehnocrat.

Guvern minoritar
PSD ar putea rămâne la guvernare, cu un alt premier, chiar dacă pierde majoritatea în Parlament. În eventualitatea în care UNPR sau ALDE decid să nu susţină propunerea PSD, partidul condus de Dragnea ar putea guverna neavând majoritate, dar cu sprijinul tacit al Opoziţiei. Scenaruiul are precedent în România: din primăvara lui 2007 şi până la sfârşitul lui 2008, Guvernul Tăriceanu a funcţionat cu sprijnul PSD, care pe atunci se afla formal în Opoziţie. O asemenea variantă ar fi posibilă din nou, pentru că liberalilor nu le convine să intre acum la guvernare şi să deconteze în tomană, la parlamentare.

Guvern PNL
Liberalii au şansă să preia guvernarea, după ce s-au chinuit să trântească Cabinetul Ponta prin multiple moţiuni de cenzură, toate eşuate. Deşi au un Guvern din umbră, condus de Cătălin Predoiu, liberalii nu se înghesuie să ajungă acum la Putere din două mari motive. Primul: ar trebui să acopere la anul găurile bugetare provocate deja de Victor Ponta. Doi: ar putea fi acuzaţi de rivali că au profitat de o tragedie pentru a ajunge la guvernare, ceea ce ar duce foarte uşor la un nou val de proteste. În plus, nici preşedintele Klaus Iohannis nu preferă să-i aducă la Putere pe liberali, printr-o negociere de culise şi nu prin vot direct, pentru că asta ar însemna să fie un preşedinte jucător, modelul de care fuge.

Guvern de tehnocraţi
Varianta unui guvern de tehnocraţi este vehiculată de fiecare dată când Guvernul cade în apropierea alegerilor parlamentare. Când un partid nu vrea să-şi asume guvernarea, propune imediat un Executiv de tehnocraţi, care poate lua decizii nepopulare pentru că nu plăteşte politic. Până acum, doar UDMR şi unele voci din PNL au luat în calcul o astfel de variantă.

Alegeri anticipate
PNL nu va merge la Cotroceni cu o propunere de premier, ci va susţine oficial varianta alegerilor anticipate. De ce? În primul rând din calcul politic. Liberalii stau foarte bine în sondaje, iar organizarea unor alegeri în acest moment le-ar aduce o victorie confortabilă. Aproape că ar putea guverna singuri. În plus, liberalii încearcă să se plieze şi pe revendicările din stradă. Cei mai mulţi protestatari au cerut dizolvarea Parlamentului şi alegeri anticipate. Însă acest scenariu este aproape utopic. Singura soluţie constituţională ca preşedintele să dizolve  Parlamentul este următoarea: Parlamentul să respingă de două propuneri de premier venite de la Cotroceni. Însă acest lucru este foarte puţin probabil să se întâmple, pentru că senatorii şi deputaţii gândesc pragmatic: preferă să voteze un premier, chiar dacă nu le convine, decât să piardă un an de mandat, pentru că un scrutin parţial ar putea să-i lase în afara Legislativului. S-a mai vehiculat ideea ca toţi parlamentarii să demisioneze, însă e imposbil de găsit un consens atât de larg.

Iohannis a programat consultările
Preşedintele Klaus Iohannis a trimis ieri scrisori preşedinţilor partidelor parlamentare, pe care îi invită joi la consultări pentru desemnarea unui candidat pentru funcţia de prim-ministru. Consultările de la Cotroceni vor începe la ora 15.00, cu reprezentanţii PSD, cel mai puternic partid politic. Vor urma cei de la PNL la ora 17.00, UDMR la ora 18.00 şi minorităţile la ora 19.00. Preşedintele Iohannis nu este obligat să ţină cont de propunerile partidelor.