Cine sunt oamenii care vor conduce noul Parlament

Cine sunt oamenii care vor conduce noul Parlament

Lui Liviu Dragnea i-a venit vremea pentru a preluat şefia Camerei Deputaţilor. FOTO Inquam Photos / Octav Ganea

Liviu Dragnea şi Călin Popescu-Tăriceanu vor fi şefii celor două Camere ale Parlamentului. Alături de ei, cei doi şi-au luat o echipă de oameni de încredere printre care sunt oameni ca Florin Iordache, Nicolae Bădălău, Paul Stănescu sau Andrei Gerea.

Ştiri pe aceeaşi temă

Preşedintele PSD Liviu Dragnea a fost votat, ieri, preşedinte al Camerei Deputaţilor, funcţie echivalentă cu a treia poziţie în stat potrivit ierarhiei constituţionale. Liviu Dragnea a fost singură propunere care s-a supus la vot. Niciun alt partid nu a lansat un nume care măcar să încerce să-l concureze pe liderul PSD. Alegerea şefului deputaţilor a însemnat şi primul vot secret, cu bile, în urmă căruia Dragnea a strâns în jurul sau o majoritate confortabilă de 213 deputaţi. Decizia lui Dragnea de a prelua şefia Camerei Deputaţilor ţine de intenţia de a-şi consolida şi mai mult puterea şi influenţa asupra partidului.

Primul discurs al lui Dragnea în noua să calitate a avut un mesaj de substrat, direcţionat către celelalte instituţii ale statului. Dragnea a arătat că Parlamentul are puterea de a modifica legile, dar a şi anunţat un control parlamentar real asupra instituţiilor care răspund, cel puţin teoretic, în faţă Legislativului. „Activitatea de control a instituţiilor pe care Parlamentul e abilitat să o exercite nu trebuie să mai fie mimată“, a spus liderul PSD, cu trimitre la serviciile secrete.  

Pe lângă funcţia de preşedinte, PSD va mai deţine şi alte trei funcţii de vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor din totalul de patru: Florin Iordache, fost preşedinte al Camerei Deputaţilor, Gabriel Vlase şi Rovana Plumb. Cea de-a patra funcţie de vicepreşedinte îi revine liberalului Cătălin Predoiu. Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor, unde PSD are o majoritate solidă, decide asupra proiectelor de lege care intră pe ordinea de zi.

Tăriceanu dă startul luptei împotriva „instituţiilor de forţă“

Călin Popescu-Tăriceanu a fost ales preşedinte al Senatului, după ce 87 din totalul de 130 de senatori prezenţi au votat „pentru“. Copreşedintele ALDE, singura propunere pentru această funcţie, a fost susţinut de PSD, ALDE şi UDMR. Imediat după vot, în discursul de mulţumire pentru vot, Tăriceanu s-a lansat într-un atac la adresa „instituţiilor de forţă“. „Parlamentul trebuie să îşi exercite un rol activ de control al instituţiilor de forţă. Conducerea acestor instituţii sau conducerile acestor instituţii nu sunt alese democratic, după cum ştiţi, şi funcţionarea lor este de multe ori, prin natura rolului pe care şi-l asumă, netransparentă. Este o vorbă pe care o cunoaşteţi mulţi — puterea corupe iar puterea absolută corupe absolut. Am văzut în ultimii ani cum unele instituţii de forţă au acţionat ca şi cum puterea lor nu are limite“, a declarat preşedintele Senatului care a precizat că instituţiile trebuie să ţină cont că puterea vine de la popor.

Am văzut în ultimii ani cum unele instituţii de forţă au acţionat ca şi cum puterea lor nu are limite

Călin Popescu-Tăriceanu, preşedinte al Senatului

După discursul lui Tăriceanu s-a trecut la alegerea noului Birou Permanent al Senatului, format din preşedintele acestei Camere şi alte 12 persoane.Biroul Permanent al Senatului a fost ales prin vot secret cu bile, toţi cei 130 de senatori prezenţi votând „pentru“. Cei patru vicepreşedinţi Senatului vor fi Nicolae Bădălău şi Claudiu Manda, din partea PSD; Laura Scântei, din partea PNL şi Mihai Goţiu, din partea USR.

De asemenea, cei patru secretari ai Senatului sunt Adrian Ţuţuianu şi Marian Pavel, de la PSD; Marcel Vela, de la PNL şi Ioan Iustin Talpoş din partea PMP. În calitate de chestori au fost aleşi Doina Fedorovici şi Paul Stănescu, de la PSD; Alexandru Pereş, din partea PNL şi Tanczos Barna de la UDMR.

Demisii pentru fata baronului Mircea Cosma

Fiica fostului preşedinte al Consiliului Judeţean Prahova Mircea Cosma, condamnat pe fond la opt ani de închisoare pentru corupţie, va primi un mandat de deputat din partea PSD, după ce doi dintre candidaţii aflaţi înainte sa pe listă au ales să renunţe la mandat, numai ca să-i facă loc spre Parlament. Acesteia nu i-a fost încă validat mandatul pentru că nu ar fi avut actele complete pentru acest proces, potrivit explicaţiilor date de preşedintele comisiei de validare, Florin Iordache. Andreea Cosma este vizată de un dosar instrumentat de DNA, în care a fost trimisă în judecată pentru fapte de corupţie.

Senatoarele fără Dumnezeu

Senatorele Gabriela Creţu (PSD) şi Florina Presada (USR) au refuzat să rostească formula de final - „Aşa să-mi ajute Dumnezeu!”, din jurământul depus miercuri pentru a putea fi validate. „Într-o mare de ipocrizie e bine să fim oneşti şi e bine să plătim pentru ce greşim cât trăim, nu când ne-o bate Dumnezeu după ce-om muri”, a fost explicaţia Grabrielei Creţu. Pe de altă partea, senatoarea USR a precizat că ea crede în oameni, nu în divinitate. „Eu cred în oameni, în valorile noastre morale ca oameni, nu într-o divinitate”, şi-a motivat Presadă, un parlamentar USR cu vederi progresiste. 

 

 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările