Cine n-a votat Guvernul Cioloş

Guvernul Dacian Cioloş intră mâine în pâine, după ce a primit votul de încredere al Parlamentului FOTO Mediafax

Majoritatea parlamentarilor PSD şi PNL s-au conformat deciziei politice de partid şi au votat Guvernul Dacian Cioloş, în ciuda nemulţumirilor exprimate pe la colţuri cu privire la noua componenţă a Executivului. Au existat însă şi mulţi parlamentari rebeli care, în spatele unui vot secret, au votat împotrivă. Marţi seară, noul Guvern a depus jurământul la Cotroceni.

Guvernul condus de Dacian Cioloş a fost învestit de către Parlament, după ce a primit susţinerea a 389 de deputaţi şi senatori, cu 115 voturi mai multe decât cele necesare. Tot 115 voturi au fost şi „împotriva“ noului Guvern, fiind înregistrate şi două abţineri.

Parlamentarii ALDE, conduşi de Călin Popescu Tăriceanu, cei ai PMP şi cei ai PND, partid condus de avocatul Daniel Fenechiu, şi-au asumat, în mod public, acordarea unui vot negativ Guvernului Cioloş. Cele trei partide strâng împreună însă 57 de parlamentari, iar voturi exprimate împotrivă au fost 115. Practic, alţi 58 de parlamentari de la celelalte partide au profitat de faptul că votul a fost unul secret, cu bile, şi au votat împotriva Guvernului Cioloş, ignorând, astfel, recomandarea conducerii partidelor.

Liviu Dragnea, preşedintele PSD, nu a reuşit să-i convingă pe toţi colegii să acorde un vot de încredere Guvernului Cioloş, cei mai mulţi dintre cei care au votat în defavoarea Cabinetului Cioloş fiind din PSD. „O parte din PSD a votat împotrivă. Nu credem că este un success pentru PSD acest Guvern, aşa cum ni l-a prezentat Liviu Dragnea“, a explicat un parlamentar PSD. Dintre cei care au anunţat public că nu vor vota în favoarea învestirii Guvernului Cioloş au fost Rovana Plumb, fost ministru al Muncii, şi senatorul PSD Şerban Nicolae.

PNL a rămas pe dinafară

Liviu Dragnea a negociat susţinerea Guvernului Cioloş în schimbul desemnării lui Vasile Dâncu în funcţiile de vicepremier şi ministru al Dezvoltării. Compromisul făcut de Cioloş cu Vasile Dâncu i-a nemulţumit însă pe liberali, care nu au fost luaţi în calcul în noul Guvern. „PNL este singurul partid care nu se află în acest Guvern. Până şi tărăniştii au un reprezentat“, a spus, supărat, un liberal, făcând referire la vicepremierul Costin Borc, fost consilier al lui Corneliu Coposu.

În faţa microfoanelor, liderii PSD şi PNL au fîcut paradă de puterea pe care o deţin în raport cu Guvernul. „Votul nostru nu este un cec în alb. Nu vom ezita să concediem Guvernul dacă va ieşi din mandatul dat de Parlament. Depinde numai de dvs, domnule Cioloş, dacă vom fi parteneri sau adversar“, l-a avertizat Dragnea pe Cioloş.

Cele cinci obiective ale lui Cioloş

În faţa Parlamentului, premierul Dacian Cioloş a făcut un scurt rezumat al priorităţilor asupra cărora se va apleca. „Programul de guvernare cuprinde cinci teme majore. 1. organizarea alegerilor; 2. Deschiderea către societate; 3. Independenţa Justiţiei şi lupta împotriva corupţiei; 4. Creşterea econimică a României; 5. Sistem de sănătate funcţional şi sistem de educaţie solid“, a precizat Cioloş.

Antonescu şi Ponta, marii absenţi

Cei care au lipsit de la votul de învestire a Guvernului Cioloş au fost liderii defunctului USL, Crin Antonescu şi Victor Ponta. Fostul premier Victor Ponta, a cărei demisie a făcut posibilă învestirea unui nou Guvern, a anunţat încă de ieri că nu va vota Guvernul Cioloş în Parlament, precizând că nu este în avantajul PSD.

„O şansă pentru România“

Cei 23 de membri ai Cabinetuluii Cioloş au depus, în această seară, jurământul în faţa preşeidntelui Klaus Iohannis, care a avut un mesaj de încurajare pentru miniştrii conduşi de Dacian Cioloş. „Politică fără partide nu se poate, dar nici fără popor nu se poate într-o democraţie. Dacă politicienii se îndepărtează de alegător atunci apare o situaţie similară cu cea de astăzi. Constatăm o înstrăinare din ce în ce mai profundă între alegător şi clasa politică. Aşa am ajuns eu să propun un independent, pe domnul Dacian Cioloş cu recomandarea de a pregăti un Guvern independent politic. Este o şansă pentru România. Partidele politice vor avea ocazia timp de un an de zile să se reconecteze la alegători“, a spus Iohannis, la finalul ceremoniei de depunere a jurământului.