Cine sunt aleşii penali care aleargă după o nouă imunitate. Ce sfori mai trage Gabriel Oprea

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Politicienii care s-au folosit de imunitatea parlamentară pentru a scăpa de procurori vor candida pentru un nou mandat. Vorbim de nume grele ca Victor Ponta, Titus Corlăţean, Varujan Vosganian sau Laszlo Borbely. Chiar şi Gabriel Oprea negociază intens în aceste zile, doar-doar mai prinde un loc în Senat.

Mulţi dintre senatorii şi deputaţii care au fost salvaţi de imunitatea parlamentară şi-au găsit deja un loc eligibil pe listele pentru alegerile parlamentare. Aşadar, imunitatea lor va fi prelungită cu încă patru ani. Acesta este de fapt şi scopul pentru care aleşii penali se zbat să mai prindă un mandat: fără imunitate - adică reveniţi pe picior de egalitate cu oamenii de rând - ar putea fi înhăţaţi mult mai uşor de procurori. „Adevărul“ vă prezintă câţiva lideri politici pentru care adevărata miză politică este să ajungă din nou deasupra legii.

Victor Ponta a fost primul premier român pentru care s-a cerut ridicarea imunităţii,  aşadar va rămâne pentru totdeauna în paginile ruşinoase ale istoriei. În vara lui 2015, procurorii DNA au cerut Camerei Deputaţilor aviz pentru începerea urmăririi penale, după ce Ponta, din postura de premier, l-a numit ministru pe Dan Şova în schimbul unor „foloase necuvenite“. Pe scurt, conflict de interese. PSD, partid majoritar în Camera Deputaţilor, şi-a salvat atunci liderul şi nu vom mai afla niciodată dacă Ponta a fost vinovat sau nu. Pentru că refuzul de a aviza începerea urmăririi penale exact asta înseamnă: blocarea anchetei. În ciuda problemelor penale, Ponta va candida pentru un nou mandat de deputat în colegiul său tradiţional din Gorj, candidatura sa fiind deja aprobată de Liviu Dragnea.

Cât mai îndură diaspora?

Titus Corlăţean, ministrul de Externe care a umilit diaspora la alegerile prezidenţiale din 2014, cu scopul de a-i crea un avantaj prietenului său Victor Ponta, vrea un nou mandat de senator. Asta după ce colegii lui senatori, tot cu Liviu Dragnea pe post de dirijor, l-au salvat de începerea urmăririi penale în dosarul Diaspora. Titus Corlăţean a fost ales parlamentar în 2012 pe listele USL, într-un colegiu din Capitală. Acum, Liviu Dragnea l-a tăiat de pe lista de Bucureşti, pentru a nu oferi contracandidaţilor motive de atac în campanile. Însă Corlăţean s-a reorientat repede şi a negociat un post eligibil cu baronul PSD de Dâmboviţa, Adrian Ţuţuianu. Deşi Liviu Dragnea a promis că nu va trimite oameni de la organizaţia de Bucureşti să candideze în teritoriu, în cazul Corlăţean va închide ochii.

Vosganian vrea al şaselea mandat 

Varujan Vosganian a fost unul dintre senatorii care au profitat din plin de imunitatea parlamentară. În cadrul dosarului Romgaz-Interagro, Varujan Vosganian a fost acuzat că în calitatea lui de ministru al Economiei, în perioada decembrie 2006 - decembrie 2008, a luat o serie de decizii care ar fi favorizat firma Interagro controlată de Ioan Niculae, oferind gaze la preţuri mai mici. Procurorii au cerut aviz de la Senat pentru urmărirea penală a lui Varujan Vosganian pentru infracţiunile de constituire a unui grup infracţional organizat, abuz în serviciu şi complicitate la delapidare. Senatul a respins, la 12 februarie, solicitarea de încuviinţare a începerii urmăririi penale în cazul lui Varujan Vosganian, acesta fiind salvat de colegii săi a doua oară, după ce, cu aproape un an şi jumătate înainte, votul fusese identic. Ca urmare a problemelor penale, Vosganian a demisionat din PNL şi s-a înscris în ALDE, partidul condus de Călin Popescu Tăriceanu, unul dintre politicienii cei mai vehemenţi la adresa Justiţiei. Parlamentar încă din 1990, Vosganian va candida şi la alegerile din decembrie, la Iaşi, judeţ pe care l-a reprezentat în ultimii 20 de ani.

Borbely, acest Vosganian al UDMR

Scenariu dublu-protectiv din cazul Vosganian a fost aplicat de parlamentari şi pentru deputatul UDMR Laszlo Borbely, acuzat că a făcut trafic de influenţă pe când conducea Ministerul Mediului. Deputaţii au votat împotriva începerii urmăririi penale a lui Borbely mai întâi în 2012, apoi în martie 2015, blocând astfel demersul Justiţiei de a face dreptate. Borbely, şi el parlamentar din 1990, cu o pauză între 1996 şi 2000, va ocupa unul dintre locurile eligibile ale formaţiunii maghiare, deci se va bucura în continuare de imunitate. 

Salvaţi soldatul Oprea!

Generalul Gabriel Oprea şi-a pierdut  gradul de mare maestru al combinaţiilor politice după căderea Guvernului Ponta, însă şi-a mai păstrat câteva pârghii de negociere. Faptul că Oprea mai are influenţă în rândul parlamentarilor a fost lesne de observat la votul de luni din plenul Senatului, când fostul lider al UNPR a fost salvat de începerea urmării penale în cazul morţii poliţistului Bogdan Gigină. A fost cel mai scandalos vot dat în istoria recentă a Parlamentului, în condiţiile în care moartea unui om nu poate fi anchetată de procurori pentru că senatorii s-au opus.

Potrivit unor surse politice, Gabriel Oprea, deşi spune că se retrage din politică, îşi caută un loc eligibil pentru alegerile din decembrie, cu scopul de a prinde un nou mandat de parlamentar, deci pentru a se asigura că nu poate fi atins de procurori. Problema e că partidele nu vor să se compromită susţinându-l pe Oprea. „În momentul de faţă, acest lucru nu e plauzibil“, a declarat, la Adevărul Live, Mihai Fifor, liderul senatorilor PSD; întrebat dacă Oprea ar putea prinde listele social-democraţilor. Surse politice au declarat pentru „Adevărul“ că Oprea poartă discuţii intense cu foşti parlamentari UNPR, înghiţiţi între timp, prin fuziune, de PMP, ca, la rândul lor, să facă lobby pe lângă Traian Băsescu pentru candidatura sa. Ba mai mult, potrivit altor surse politice, între Traian Băsescu şi Gabriel Oprea a avut ieri o întâlnire faţă în faţă, acasă la fostul ministru de Interne.

Generalul jumătăţilor de adevăr

Într-o postare pe Facebook, Gabriel Oprea susţine că votul dat luni în Senat, care blochează anchetarea morţii poliţistului Bogdan Gigină, nu-l face imun în faţa Justiţiei, deşi chiar asta se întâmplă. „În primul rând, acest vot nu mă «salvează» de la ceva şi nici nu închide drumul dosarului pentru care DNA a cerut încuviinţarea urmăririi penale. Peste doar câteva luni, mandatul meu de senator se încheie. Peste doar câteva luni, aşa-zisa imunitate nu va mai exista, iar cazul îşi va urma cursul normal în Justiţie. Spun asta pentru cei care, din neştiinţă sau din interes, afirmă – în mod total greşit – că, din cauza votului din Senat, dosarul DNA nu va mai ajunge în instanţă. Vă reamintesc faptul că procurorii au aşteptat aproape un an ca să facă acest dosar. Ei bine, prin votul de acum două zile, s-a decis să mai treacă încă 3 luni până când va ajunge în faţa judecătorilor. Atât şi nimic mai mult“, s-a apărat Oprea pe Facebook. 

Într-adevăr, după 20 decembrie, Gabriel Oprea nu va mai avea imunitate parlamentară - cu condiţia să nu mai candideze pentru un nou mandat - , dar asta nu înseamnă că va ajunge automat în faţa judecătorilor. În primul rând, procurorii vor trebui să ceară aviz pentru începerea urmăririi penale preşedintelui Klaus Iohannis, pentru că lui Gabriel Oprea i se va aplica în continuare Legea răspunderii ministeriale, întrucât faptele cercetate au fost comise în timpul mandatului de ministru de Interne. 

Până acum, preşedintele Klaus Iohannis a avizat favorabil toate solicitările Justiţiei. Problema e că, pentru a putea cere din nou începerea urmăririi penale, procurorii DNA trebuie să strângă noi probe. Fără acestea, Oprea nu poate fi urmărit penal, deci votul dat luni în Senat capătă o importanţă şi mai mare. 

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite